Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O româncă angajată ca îngrijitoare în Italia a cerut ajutor pe Facebook pentru o bătrână de 94 de ani: între responsabilitate și realitatea invizibilă a badantelor

badanta - profimedia

foto: Profimedia

Printre postările care trec repede pe Facebook și pe care aproape nimeni nu le mai bagă în seamă, una mi-a rămas în minte. Era scrisă de o româncă îngrijitoare, care avea în grijă o femeie de 94 de ani și cerea un sfat medical. Din felul în care scria îți dădeai seama imediat că nu era o întrebare banală, ci o problemă serioasă, una care în mod normal ar fi trebuit văzută de un medic. Doar că ea nu avea cum să o ducă singură la spital, iar copiii bătrânei nu prea erau de găsit, așa că a făcut ce fac tot mai mulți oameni disperați: a întrebat pe Facebook.

Nu e un caz izolat, e o realitate despre care vorbim prea puțin, deși o vedem peste tot în jurul nostru. Româncele noastre sunt în casele oamenilor din Italia, le spală, le dau să mănânce, schimbă, ridică din pat și le țin sau îi țin de mână când le e frică, fac munca pe care de multe ori nici propriii copii nu mai sunt dispuși să o facă și o fac atât de bine încât devin invizibile. Pentru că în momentul în care „ai rezolvat problema” angajând o badantă, pare că totul e sub control, doar că nu e, pentru că responsabilitatea nu se externalizează odată cu contractul.

Există, evident, familii extraordinare, implicate și prezente, dar există și cealaltă realitate, cea în care bătrânii sunt lăsați, practic, în grija unei femei venite din altă țară, care trebuie să decidă singură ce e de făcut când apare o problemă gravă, fără autoritate, fără sprijin real și fără posibilitatea de a lua decizii medicale, dar cu toată responsabilitatea în brațe. Și atunci ajungem la situații absurde, în care o îngrijitoare caută soluții pe Facebook pentru ceva ce ar trebui să fie o urgență gestionată de familie.

Poate că partea cea mai incomodă nu e că există astfel de cazuri, ci că ne-am obișnuit cu ele. Ne-am obișnuit ca rolul copiilor să fie înlocuit, ca grija să fie delegată complet și ca cineva din exterior să ducă tot greul, emoțional, fizic și moral, iar când apare o problemă, responsabilitatea devine brusc neclară.

Româncele care lucrează ca îngrijitoare nu sunt doar „ajutor”, în multe cazuri sunt ultima linie dintre demnitate și abandon. Poate că ar trebui să ne întrebăm mai des un lucru simplu: cât din ceea ce fac ele este muncă și cât este, de fapt, responsabilitatea pe care au ales copiii lor să le-o paseze?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult