Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cazul redactorului-șef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Țepelin, concediat din cauza „diferențelor de opinie”, arată din nou că libertatea presei și independența acesteia în România sunt extrem de afectate

Cătălin Țepelin

Foto: Facebook Catalin Tepelin

Cazul redactorului-șef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Țepelin, care a fost concediat din cauza „diferențelor de opinie”, așa cum motivează grupul elvețian Ringier, arată din nou că libertatea presei și independența acesteia în România sunt extrem de afectate.

Jurnalistul Cătălin Țepelin a făcut publică imixtiunea acționarilor Ringier în conținutul editorial al GSP și spune că a transmis către aceștia mesajul conform căruia nu vrea ca el sau colegii săi să lucreze sub presiunea departamentului de comercial. De asemenea, Cătălin Țepelin spune că nici nu vrea să arate conducerii, înainte de publicare, articolele „sensibile” despre industria pariurilor, de exemplu.

Cazul său indică faptul că ne aflăm într-un moment în care industria de pariuri și jocuri de noroc încearcă să controleze (aproape la virgulă) toate redacțiile importante, aruncând pe masă bugetele de publicitate enorme pentru a-și atinge obiectivele. Iar aceste „obiective” înseamnă bani mulți pentru industrie și multe necazuri pentru oamenii de rând și familiile acestora.

Presa nu este „doar un alt business”, cum cred unii de prin spațiul public. Presa este o parte fundamentală a unei democrații sănătoase. Ea se poate transforma și într-un business de succes, dar numai atunci când conținutul este corect, onest și validat de încrederea publicului. Doar prin simplul fapt că o instituție de presă face bani (uneori mulți) din publicitate, nu înseamnă că acolo se și exercită un act jurnalistic ca la carte și în interesul oamenilor.

Jurnaliștii trebuie să aibă curajul de a se opune imixtiunii comerciale în actul editorial și de a vorbi tranșant despre asta, chiar și cu riscul de a fi concediați, pentru că altfel ei nu mai sunt jurnaliști, iar redacția în care se află se transformă într-o fabrică care are rolul doar de a promova interesele patronului.

Iar de multe ori patronul nu înțelege că a face business în presă este ceva diferit de modul de business din alte domenii. Deși sună mai romantic, presa se face în primul rând pentru oameni, apoi pentru cifre. Însă de foarte multe ori, lipsiți de psiunea pentru meseria de a informa publicul, mulți patroni din presă au pus cifrele înaintea oamenilor. Așa s-a ajuns la momentul actual, în care credibilitatea presei este într-o derivă accentuată, iar interesele diverselor industrii acționează ca un fel de pumn în gura jurnaliștilor care vor să îi informeze corect pe oameni despre ce se întâmplă, nu să le deformeze realitatea.

Firește, există și exemple în care cifrele pot să facă echipă bună cu oamenii, iar instituția de presă să aibă parte de profit, cât și de credibilitate. Însă toate aceste exemple de businessuri care îmi vin în minte au în spate jurnaliști. Iar acești jurnaliști au în vedere regula de aur: jurnalismul se face în primul rând pentru oameni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Catalin Tepelin a dat dovada de verticalitate , calitate pe cale de disparitie. Ceea ce este foarte ingrijorator ca fenomen ,este popularea cu politruci a pozitiilor cheie in corporatii , dupa un model similar cu ceea ce se intampla in politica. Aici vorbesc despre un fenomen international. In loc sa vedem lideri , vedem din ce in ce mai multi Ion Iliescu de tip capitalist. Astia au ca singura calitate , excesul de zel . Deci dupa vorba: " Fereste-ma Doamne de harnicia unui prost".
    Ringier va pierde din scandalul asta declansat de un BOU dintr-un birou , mai mult decat daca ar fi lasat echipa jurnalistica sa-si faca treaba .
    • Like 0
  • Din păcate, presa nu este şi nici nu a fost vreodată „câinele de pază al democraţiei”. Nu! Presa a fost întotdeauna (şi este în continuare) potaia care latră pentru cel care o hrăneşte. Şi nu numai la noi. Peste tot în lume. Pentru cei care vor să aprofundeze domeniul, recomand cartea „Linşajul mediatic în politica românească. 1919. Ziarul Adevărul contra lui I.C. Brătianu” de Ion Novăcescu. Este instructivă şi educativă. În plus, este uşor de citit. Mai mult, are şi poze!
    • Like 0
  • andrei andrei check icon
    "Cazul redactorului-șef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Țepelin, concediat din cauza „diferențelor de opinie”, arată din nou că libertatea presei și independența acesteia în România sunt extrem de afectate
    acum 9 ore" corect, dar trebuie specificat ca presa se lasa vanduta.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Cu o floare nu se face primavara...oricum presa a ajuns un business oarecare si functioneaza numai atunci cand interesele financiare ale proprietarului sunt in linie cu interesel echipei editoriale si cam atat.
    • Like 0
  • BUG Mafia in 2010:
    "Mai bine beau oţet, mă jur,
    Decât s-ascult ziarişti cum îi ling pe ăştia-n cur,
    Decât s-ascult cum au pus-o ei de-un blat..
    O parte din presă încă presează doar căcat."

    Incet, incet, o parte din presa va deveni toata presa.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult