Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat.
Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte.
Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva.
Scrie, întreabă, contestă, propune.
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.
Ce a văzut în Piața Victoriei unul din cei 150.000
Vineri seară am luat la pas Piața Victoriei și am văzut cum un scop comun adună oameni din cei mai diferiți, care își pot exprima ideile în mod pașnic, dar în același timp cu multă determinare și imaginație. Am văzut cum oamenii au strâns gunoaiele, au împărțit ceai cald, au cântat și au mulțumit jandarmilor.
150.000 de oameni au protestat aseară în Piața Victoriei.
Premierul Ilie Bolojan a susținut, joi după-amiază, o declarație de presă la Palatul Victoria, după demisia miniștrilor PSD din guvernul pe care îl conduce.
Este o vorbă populară: „Mai bine hoț decât prost.” Nu este o glumă cinică, ci mai degrabă o concluzie pragmatică: între două rele, societățile aleg adesea „cel mai mic rău” sau răul care produce rezultate.
Bolojan, Ciucu, Fritz, precum și analiști economici și politici serioși îi tot spun lui Grindeanu că, în cazul ruperii actualei coaliții, urmarea nu poate fi decât și mai rea, chiar catastrofală, pentru români și România. Dânșii n-au priceput un lucru: pe actualul staroste PSD îl doare tot în organul genital, ca și pe predecesorul său, de răul României. El nu are nevoie de un sector privat bine dezvoltat, de oameni care să se susțină prin muncă cinstită și să-și plătească dările, de fonduri UE greu de dijmuit, ci de atârnători de stat – adică de mărinimia otrăvită și coruptă a PSD.
Dacă observi schimbări care te îngrijorează legate de copilul tău, care par că nu trec, acela este semnalul tău de alarmă să îți pui pălăria de detectiv și să afli ce anume a declanșat un sentiment puternic și o schimbare în copilul tău — un sentiment pe care încearcă să ți-l comunice așa cum știe în momentul acela (prin furie, comportamente „urâte”). Oare se simte deconectat de tine? Oare ceva îl supără la grădiniță sau în relație cu altcineva?
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.