Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Ce este almanahul și care dintre „pluralurile” sale este corect?

Cineva îşi amintea că, pe vremuri, românii se delectau cu citirea câte unui almanah, dar nu-și amintea şi dacă formele de plural ale substantivului almanah îi preocupau (pentru că existau și se vorbea despre mai multe astfel de publicații). Acum nu se prea mai citesc almanahuri, și mulți poate nici nu știu ce denumește acest cuvânt, dar mulți citează ironic pluralul greșit almanahe. Acest plural a deranjat și a stârnit râsul, și nu este singurul exemplu sancționat (i se pot alătura pluralele greșite succesuri, progresuri, congresuri).

Dar cine nu și-a pus problema la un moment dat cum e pluralul unui substantiv ca aragaz, chibrit, hotel, mormânt etc., în -e sau în -uri? Concurența dintre cele două terminații apare la substantivele neutre, cum sunt toate cele de mai sus. Terminația -uri concurează însă și terminații ale unor substantive de alt gen (feminin sau masculin).

Cum se explică utilizarea a două sau chiar a trei forme de plural în cazul unor substantive și pe care dintre acestea să o alegem ca să nu greșim?

La substantivele neutre, greşeala care constă în înlocuirea unei terminații de plural cu alta este favorizată de faptul că există în limbă, alături de substantive cu formă unică de plural (creioncreioane, stol – stoluri etc.), numeroase neutre care circulă cu două variante de plural, iar uneori norma literară admite variația. De pildă, variantele debușee și debușeuri, nivele şi niveluri, tunele şi tuneluri sunt considerate corecte, însă, în cele mai multe cazuri, norma actuală recomandă numai una dintre variantele întâlnite în uz: afișe, aragaze, morminte, pardesie, refrene (nu afișuri, aragazuri, mormânturi, pardesiuri, refrenuri); aziluri, chibrituri, compromisuri, monologuri, vaccinuri (nu azile, chibrite, compromise, monoloage, vaccine).

Pe lângă oscilația dintre formele de plural existente în uz, se mai manifestă un fenomen: uneori vorbitorii preferă o variantă din nevoia de a evidenția un anumit sens al cuvântului, chiar dacă forma respectivă nu este în acord cu norma. Utilizarea disociată a formelor de plural își găsește sprijin în exemple pentru care norma acceptă ambele plurale, justificate prin specializare semantică (vezi rapoarte „relatări oficiale” – raporturi „relații”, timbre „imprimate” – timbruri „proprietăți ale sunetelor”, complexe „tendințe de comportare” – complexuri „construcții”).

Coexistența în uz a două plurale formate de la substantivul profil este explicabilă, pe de o parte, prin includerea acestuia în seria neutrelor la care ezitarea între terminațiile -e și -uri este frecventă, pe de altă parte, prin tendința variantelor de a se diferenția semantic. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a, 2005 (DOOM2) înregistrează numai pluralul profiluri, de unde reiese că este singura formă recomandată pentru toate sensurile acestuia, deşi profile este des utilizat în contexte diferite și chiar preferat în unele: „diversitatea fascinantă de profile umane regăsite în opera scriitorului” (www.infobraila.ro); „profile metalice” (www.bizoo.ro); „absolvenţii de licee cu profile reale” (www.presaonline.com); „profile de Facebook” (bunadimineata.ro). Ca adaos la indicaţia din DOOM2, Dicţionarul normativ al limbii române ortografic, ortoepic, morfologic şi practic, 2009 (DIN) menţionează forma profile pentru domeniul tehnic. Pluralul profile este într-adevăr dominant în tehnică, însă pluralul profiluri este destul de frecvent în uz cu sensuri precum „contur, aspect al feţei cuiva, privită dintr-o parte; portret, figură” sau „înfățișare, aspect, formă; caracter predominant al cuiva sau a ceva” (înregistrate în DEX – Dicționarul explicativ al limbii române, 1996).

În comunicarea curentă, apare și situația în care un substantiv este folosit cu trei forme de plural, dintre care două sunt neconforme cu recomandările din DOOM2. Un exemplu de acest tip este reprezentat de substantivul rucsac, cu formele de plural rucsace („rucsace drăguţe pentru damă”, www.tpu.ro) şi rucsaci („cu rucsaci grei în spinare”, www.fun-run.ro), în loc de rucsacuri. Forma neadmisă de normă rucsace corespunde, ca şi rucsacuri, singularului neutru rucsac, iar rucsaci ar fi pluralul de la un masculin rucsac, prin analogie cu saci, pluralul substantivului masculin sac. Fiind însă un neologism (provenit din compusul german Rucksack), substantivul rucsac se încadrează în clasa neutrelor cu terminația de plural -uri, preferată de multe neologisme și pentru că nu antrenează modificarea fonetică a radicalului (vezi și biftecuri, droguri, mitinguri etc.). Tot cu trei variante de plural se întâlneşte în uz substantivul serviciu (scris și pronunțat cu -u final, deci nu servici). Varianta corectă pentru toate sensurile este servicii (cu terminația i, explicabilă fonetic, prin influența finalei radicalului; vezi și alte neutre cu terminația -i la plural, precum consilii, exerciții, sacrilegii). Celelalte variante, serviciuri și service, sunt neliterare: „ne-a dat pâine, case, serviciuri” (qmagazine.ro), „serviciuri de ceai” (www.impactreal.ro); „nu existau șomeri, toți aveau service” (www.9am.ro), „service de cafea” (olx.ro).

În aceeaşi situaţie, se găseşte substantivul parapet (nu parapete!), folosit cu variantele de plural parapete („parapete metalice pentru drumuri”, www.immromania.ro), parapeturi („De aici începe un drum şerpuit şi fără parapeturi”, www.invia.ro), parapeţi („au început să monteze parapeţi pe Transalpina”, www.gorjeanul.ro). Conformă cu norma literară este numai varianta de plural parapete; varianta parapeturi se explică prin analogie cu numeroasele substantive neutre al căror plural oscilează între o formă cu -uri şi alta cu -e, iar varianta parapeţi, frecventă în limbă, apare din cauză că se consideră că substantivul este masculin. O posibilă explicație a utilizării formelor incorecte parapete (ca masculin singular) și parapeţi (ca masculin plural) este că vorbitorul le asociază cu peretepereţi, de care se leagă semantic.

Și la unele substantive feminine și masculine forma de plural, în -e, le sau -i, poate fi concurată de o formă cu terminația -uri (considerată o extindere de la substantivele neutre). Ne întrebăm de ce se manifestă această concurență în cazul unor substantive care denumesc materia, precum femininele vopsea, cremă şi masculinul diluant, și care dintre formele lor de plural este corectă.

Dacă pentru vopsea DOOM2 acceptă şi varianta cu -le (vopsele), şi varianta cu - uri (vopseluri), pentru celelalte substantive același dicţionar recomandă numai o formă: creme, respectiv diluanţi. În uz, se înregistrează însă şi pluralele cremuri („m-am gândit și eu la cremuri anticelulitice”, www.kudika.ro), diluanturi („cred că şi unele diluanturi atacă plasticul”, www.motociclism.ro). Constatăm că realizarea formei de plural într-un fel sau altul a substantivului diluant are o consecință morfologică: pluralul diluanți îl plasează în clasa masculinului, iar pluralul diluanturi, în clasa neutrelor. Atragerea substantivului diluant în clasa neutrelor cu terminația -uri se justifică şi prin analogie cu alte substantive din aceeaşi sferă semantică: lacuri, baiţuri, emailuri etc. Pe lângă forma diluanturi, se întâlnește însă, rar, și forma nerecomandată diluante („unghiile mele deshidratate grav de atâtea diluante și lacuri colorate”, blog.ivatherm.ro).

Ataşarea terminației -uri la substantive nume de materie care iniţial erau terminate la plural în -e, le sau -i se datorează faptului că aceasta a ajuns să se specializeze pentru semnificaţia „sorturi”. Aşa cum am arătat, dintre formele vopseluri, cremuri, diluanturi, DOOM2 nu menționează decât vopseluri, ca o noutate în raport cu DOOM1 (1982), care indica numai pluralul vopsele.

Dincolo de consecințele lingvistice, înlocuirea unei terminații cu alta poate fi și o sursă de umor; sugestive sunt exemple precum: „Cafeluri, bârfe şi sălăţuri” (liarebelyell.blogspot.com); „De ce să dăm banii pe cremuri, când putem să ne întindem pielea zilnic cu fierul de călcat?” (www.catavencii.ro); „Din eșece în eșece către marile progresuri” (opiniicetatenesti.com). Desigur, dacă procedăm ca autorii acestor exemple și lăsăm să se înțeleagă intenția de a glumi (cum am făcut și în titlul articolului), nu putem fi criticați că nu utilizăm terminația corectă a substantivului.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Moromete check icon
    Problema e ca intr-o tara in care 50% din liceeni pica BAC-ul aproape nu mai are sens sa vorbim despre limba corecta. Oricum nimanui din generatia zis tanara nu pare sa-i pese de gramatica sau de ortografie. Din pacate.
    • Like 0
    • @ Moromete
      Rares check icon
      Citesc foarte multe comentarii lasate de romani la diverse stiri/articole (in special cele distribuite pe Facebook) si pot spune ca din ce am observat, oamenii de peste 35-40 de ani au CEL PUTIN la fel de multe greseli de exprimare, de ortografie sau gramaticale. Continuand pe aceasta idee, BAC-ul se pica in proportii mult mai mari in ultimii 4-5 ani nu din cauza ca liceenii au devenit brusc mai prosti sau mai lenesi, ci din cauza (sau datorita, depinde daca il privim ca pe un lucru pozitiv) ca nu se mai copiaza in aceeasi masura. Eu am dat BAC-ul in 2014 si in timpul pregatirii, de-a lungul anului, am rezolvat aproape orice examen de matematica si de romana din ultimii 20 de ani , si vreau sa spun ca nivelul de acum este ceva mai ridicat decat in anii 1995-2000. O natiune nu se tampeste si nu se lumineaza in 10 ani. Cifrele de promovabilitate din prezent sunt mai aproape de adevar decat erau cele de acum cativa ani, deoarece nu s-a modificat nivelul la care elevii invata, ci nivelul de rigurozitate al verificarii si validarii examenului de bacalaureat. Analfabeti exista in orice generatie in aproape aceeasi masura si sunt de parere ca e o mentalitate de tap ispasitor (pe care romanii o adora) sa judecam generatii intregi intr-un mod extrem de superficial.
      • Like 0
  • Va felicit pentru acest articol, pe care personal il consider extrem de util si pe care il voi copia si pastra undeva pe o memorie externa cu acces imediat. Si asta de dragul utilizarii corecte de zi cu zi a regulilor gramaticale ale limbii romane. Probabil ca fraza anterioara este plina de virgule fara sens si de alte greseli gramaticale, insa a fost emisa din convingere. Limba oricarui popor se adapteaza prin asimilare, dar asta ar trebui sa se intample pana intr-un anumit punct. Personal, ca utilizator vechi de comunicare IT si tata a doi copii, m-am trezit peste noapte ca liceeni slab cunoscatori ai gramaticii au inceput sa adopte varianta prescurtata sau ‘cool’ daca vreti, a limbii romane. Cu alte cuvinte, ‘imi pari umpic nashpa dadio k faci comment de kkat la ce noi avem de vbit fraiere. Nu ne dai o pauza pls’? Sunt de acord sa alienezi ‘umpic’ limba materna, dar numai in cazul in care o cunosti cel putin bine sau esti scriitor si joci cu focul dar stii foarte bine ce faci. A face misto de limba ta din postura de om cult se poate accepta, insa a o schilodi din ignoranta si semidoctism, te poate arunca intr-o vulgaritate vecina cu injuratura.
    • Like 0


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult