Cineva îşi amintea că, pe vremuri, românii se delectau cu citirea câte unui almanah, dar nu-și amintea şi dacă formele de plural ale substantivului almanah îi preocupau (pentru că existau și se vorbea despre mai multe astfel de publicații). Acum nu se prea mai citesc almanahuri, și mulți poate nici nu știu ce denumește acest cuvânt, dar mulți citează ironic pluralul greșit almanahe. Acest plural a deranjat și a stârnit râsul, și nu este singurul exemplu sancționat (i se pot alătura pluralele greșite succesuri, progresuri, congresuri).
Dar cine nu și-a pus problema la un moment dat cum e pluralul unui substantiv ca aragaz, chibrit, hotel, mormânt etc., în -e sau în -uri? Concurența dintre cele două terminații apare la substantivele neutre, cum sunt toate cele de mai sus. Terminația -uri concurează însă și terminații ale unor substantive de alt gen (feminin sau masculin).
Cum se explică utilizarea a două sau chiar a trei forme de plural în cazul unor substantive și pe care dintre acestea să o alegem ca să nu greșim?
La substantivele neutre, greşeala care constă în înlocuirea unei terminații de plural cu alta este favorizată de faptul că există în limbă, alături de substantive cu formă unică de plural (creion – creioane, stol – stoluri etc.), numeroase neutre care circulă cu două variante de plural, iar uneori norma literară admite variația. De pildă, variantele debușee și debușeuri, nivele şi niveluri, tunele şi tuneluri sunt considerate corecte, însă, în cele mai multe cazuri, norma actuală recomandă numai una dintre variantele întâlnite în uz: afișe, aragaze, morminte, pardesie, refrene (nu afișuri, aragazuri, mormânturi, pardesiuri, refrenuri); aziluri, chibrituri, compromisuri, monologuri, vaccinuri (nu azile, chibrite, compromise, monoloage, vaccine).
Pe lângă oscilația dintre formele de plural existente în uz, se mai manifestă un fenomen: uneori vorbitorii preferă o variantă din nevoia de a evidenția un anumit sens al cuvântului, chiar dacă forma respectivă nu este în acord cu norma. Utilizarea disociată a formelor de plural își găsește sprijin în exemple pentru care norma acceptă ambele plurale, justificate prin specializare semantică (vezi rapoarte „relatări oficiale” – raporturi „relații”, timbre „imprimate” – timbruri „proprietăți ale sunetelor”, complexe „tendințe de comportare” – complexuri „construcții”).
Coexistența în uz a două plurale formate de la substantivul profil este explicabilă, pe de o parte, prin includerea acestuia în seria neutrelor la care ezitarea între terminațiile -e și -uri este frecventă, pe de altă parte, prin tendința variantelor de a se diferenția semantic. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a, 2005 (DOOM2) înregistrează numai pluralul profiluri, de unde reiese că este singura formă recomandată pentru toate sensurile acestuia, deşi profile este des utilizat în contexte diferite și chiar preferat în unele: „diversitatea fascinantă de profile umane regăsite în opera scriitorului” (www.infobraila.ro); „profile metalice” (www.bizoo.ro); „absolvenţii de licee cu profile reale” (www.presaonline.com); „profile de Facebook” (bunadimineata.ro). Ca adaos la indicaţia din DOOM2, Dicţionarul normativ al limbii române ortografic, ortoepic, morfologic şi practic, 2009 (DIN) menţionează forma profile pentru domeniul tehnic. Pluralul profile este într-adevăr dominant în tehnică, însă pluralul profiluri este destul de frecvent în uz cu sensuri precum „contur, aspect al feţei cuiva, privită dintr-o parte; portret, figură” sau „înfățișare, aspect, formă; caracter predominant al cuiva sau a ceva” (înregistrate în DEX – Dicționarul explicativ al limbii române, 1996).
În comunicarea curentă, apare și situația în care un substantiv este folosit cu trei forme de plural, dintre care două sunt neconforme cu recomandările din DOOM2. Un exemplu de acest tip este reprezentat de substantivul rucsac, cu formele de plural rucsace („rucsace drăguţe pentru damă”, www.tpu.ro) şi rucsaci („cu rucsaci grei în spinare”, www.fun-run.ro), în loc de rucsacuri. Forma neadmisă de normă rucsace corespunde, ca şi rucsacuri, singularului neutru rucsac, iar rucsaci ar fi pluralul de la un masculin rucsac, prin analogie cu saci, pluralul substantivului masculin sac. Fiind însă un neologism (provenit din compusul german Rucksack), substantivul rucsac se încadrează în clasa neutrelor cu terminația de plural -uri, preferată de multe neologisme și pentru că nu antrenează modificarea fonetică a radicalului (vezi și biftecuri, droguri, mitinguri etc.). Tot cu trei variante de plural se întâlneşte în uz substantivul serviciu (scris și pronunțat cu -u final, deci nu servici). Varianta corectă pentru toate sensurile este servicii (cu terminația i, explicabilă fonetic, prin influența finalei radicalului; vezi și alte neutre cu terminația -i la plural, precum consilii, exerciții, sacrilegii). Celelalte variante, serviciuri și service, sunt neliterare: „ne-a dat pâine, case, serviciuri” (qmagazine.ro), „serviciuri de ceai” (www.impactreal.ro); „nu existau șomeri, toți aveau service” (www.9am.ro), „service de cafea” (olx.ro).
În aceeaşi situaţie, se găseşte substantivul parapet (nu parapete!), folosit cu variantele de plural parapete („parapete metalice pentru drumuri”, www.immromania.ro), parapeturi („De aici începe un drum şerpuit şi fără parapeturi”, www.invia.ro), parapeţi („au început să monteze parapeţi pe Transalpina”, www.gorjeanul.ro). Conformă cu norma literară este numai varianta de plural parapete; varianta parapeturi se explică prin analogie cu numeroasele substantive neutre al căror plural oscilează între o formă cu -uri şi alta cu -e, iar varianta parapeţi, frecventă în limbă, apare din cauză că se consideră că substantivul este masculin. O posibilă explicație a utilizării formelor incorecte parapete (ca masculin singular) și parapeţi (ca masculin plural) este că vorbitorul le asociază cu perete – pereţi, de care se leagă semantic.
Și la unele substantive feminine și masculine forma de plural, în -e, le sau -i, poate fi concurată de o formă cu terminația -uri (considerată o extindere de la substantivele neutre). Ne întrebăm de ce se manifestă această concurență în cazul unor substantive care denumesc materia, precum femininele vopsea, cremă şi masculinul diluant, și care dintre formele lor de plural este corectă.
Dacă pentru vopsea DOOM2 acceptă şi varianta cu -le (vopsele), şi varianta cu - uri (vopseluri), pentru celelalte substantive același dicţionar recomandă numai o formă: creme, respectiv diluanţi. În uz, se înregistrează însă şi pluralele cremuri („m-am gândit și eu la cremuri anticelulitice”, www.kudika.ro), diluanturi („cred că şi unele diluanturi atacă plasticul”, www.motociclism.ro). Constatăm că realizarea formei de plural într-un fel sau altul a substantivului diluant are o consecință morfologică: pluralul diluanți îl plasează în clasa masculinului, iar pluralul diluanturi, în clasa neutrelor. Atragerea substantivului diluant în clasa neutrelor cu terminația -uri se justifică şi prin analogie cu alte substantive din aceeaşi sferă semantică: lacuri, baiţuri, emailuri etc. Pe lângă forma diluanturi, se întâlnește însă, rar, și forma nerecomandată diluante („unghiile mele deshidratate grav de atâtea diluante și lacuri colorate”, blog.ivatherm.ro).
Ataşarea terminației -uri la substantive nume de materie care iniţial erau terminate la plural în -e, le sau -i se datorează faptului că aceasta a ajuns să se specializeze pentru semnificaţia „sorturi”. Aşa cum am arătat, dintre formele vopseluri, cremuri, diluanturi, DOOM2 nu menționează decât vopseluri, ca o noutate în raport cu DOOM1 (1982), care indica numai pluralul vopsele.
Dincolo de consecințele lingvistice, înlocuirea unei terminații cu alta poate fi și o sursă de umor; sugestive sunt exemple precum: „Cafeluri, bârfe şi sălăţuri” (liarebelyell.blogspot.com); „De ce să dăm banii pe cremuri, când putem să ne întindem pielea zilnic cu fierul de călcat?” (www.catavencii.ro); „Din eșece în eșece către marile progresuri” (opiniicetatenesti.com). Desigur, dacă procedăm ca autorii acestor exemple și lăsăm să se înțeleagă intenția de a glumi (cum am făcut și în titlul articolului), nu putem fi criticați că nu utilizăm terminația corectă a substantivului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.