Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Pentru mine, fiecare început de an școlar era un motiv de bucurie. Îmi plăceau rechizitele mirosind a nou, caietele impecabile și etichetele scrise cu grijă. Învățasem să-mi fac singură coperțile dintr-o hârtie mai groasă, albastră - probabil de atunci mi se trage talentul de a împacheta cadouri impecabil.

La ora opt fără un sfert, își aruncă ghiozdanul greu pe un umăr și pornește spre școală. Are șase-șapte ani și merge repede, pentru că nu vrea să ajungă ultimul în clasă. Sau pornește mult mai de dimineață, dintr-un capăt în altul al orașului, moțăind în mașina părinților sau într-un tramvai supraaglomerat.

Începe școala. Și, odată cu ea, se întorc în viețile copiilor noștri calificativele, notele, concursurile, reușitele și nereușitele. Se întorc comparațiile - uneori inevitabile - cu ceilalți și cu propriile rezultate de anul trecut.

Fac parte dintr-o generație foarte competitivă, crescută în cultura lui: „Scoateți o foaie de hârtie”. Am dat teste și teze cu nemiluita, am mers la concursuri și olimpiade școlare, m-am bătut pentru burse.

Acesta a fost al 19-lea examen din anul școlar trecut. Pe lângă teste, lucrări, proiecte și celelalte forme de evaluare care se întâmplă firesc într-un an de școală.

Opt adolescenți români s-au întors săptămâna aceasta, din Kazahstan, cu medalii la olimpiada internațională de inteligență artificială. Lotul nostru a câștigat trei medalii de aur, două de argint și trei de bronz, România clasându-se astfel pe locul al patrulea în lume la această ediție a concursului, în fața unor țări ca Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, India, Singapore, Japonia, Coreea de Sud, Franța și Germania.

Rezultatele sunt îngrijorătoare: din cei peste 16.000 de elevi evaluați, reiese că lipsa mișcării și obiceiurile posturale greșite rămân principalele riscuri pentru sănătatea copiilor.

Testele grilă, cu răspunsuri multiple sau alegere simplă, sunt extrem de populare în evaluarea modernă, datorită eficienței lor: pot fi corectate rapid, automatizat, și permit verificarea unui volum mare de informație într-un timp scurt. Cu toate acestea, ele au limite majore și pot deveni instrumente contraproductive, dacă sunt folosite exclusiv sau în domenii nepotrivite.