„Ce vrem? Având în vedere că majoritatea produsului creat de acești oameni merge la export, vrem ca acești oameni să nu mai plătească deloc contribuție aici și să plece, odată cu produsele lor, către Silicon Valley, în SUA, sau în alte țări care oferă facilități fiscale și poate condiții mai bune sau să îi ținem aici?”, se întreabă Dragoș Stanca.

În anul 2005, începeau școala 226.324 de copii. 12 ani mai târziu, în 2017, doar 86.813 reușeau să promoveze examenul de Bacalaureat. (Foto: Inquam Photos/Bogdan Dănescu)

Andrei Pitiș, cofondator Innovation Labs, VP Engineering la Fitbit și angel investor, a lansat anul trecut o provocare: „Am ajutat șase oameni să ajungă milionari în euro. Dacă aveți idei, veniți la mine”. Ce s-a întâmplat după aceea? „Au venit destul de mulți, am fost foarte încântat să văd că au fost destul de mulți oameni care au venit”, a povestit Pitiș în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

În cel de-al treilea an al Republicii am vrut să inovăm, să aducem viitorul acum.

Elementul central al business-ului Qualitance este inovația, un cuvânt mare, folosit astăzi de o nenumărate ori, într-o sumedenie de contexte. Ce înseamnă, de fapt, inovația? „Pentru noi inovația este atunci când reușești să rezolvi o problemă semnificativă pentru oamenii din jurul tău într-un mod complet nou și de zece ori mai bun decât tot ce există acum” explică Radu Constantinescu.

Un start-up românesc a început afacerile în Brazilia. Se ocupă cu panourile publicitare stradale iar business-ul principal este cel în care distribuie în mod digital conținut în funcție de necesități. Tocmai a obținut capital de la un Hub din Dubai și acum dezvoltă afacerea în Asia. Sunt oameni anonimi. Nu apar la știri, în ziare sau la emisiuni televizat. (Foto: Guliver/Getty Images)

Reprezentanții a peste 140 de companii mari, precum Netflix, Google, Facebook, Shazam, The New York Times, CNN, El Mundo, și aproape 200 de experți din tehnologie, transformare digitală și comunicare online se adună la București, joi și vineri, la iCEE.fest.

Pe un traseu de linii roșii, galbene și albastre, câțiva roboței, ceva mai mari decât o monedă de 50 de bani, se mișcă la stânga, la dreapta, ori înainte după cum le dictează codul scris cu câteva minute înainte. Copiii îi iubesc pe micii roboți, care le deschid drumul spre programare.

Majoritatea țărilor europene, mai precis 24 de state membre UE, plus Norvegia, au agreat recent să investească peste 1 miliard de euro în următorii doi ani pentru a ține pasul cu SUA și China în ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologiei blockchain, a supercalculatoarelor şi a inteligenţei artificiale. Până în 20-20 mai exact, cum ar spune doamna premier de pe la noi. România nu a aderat la aceste proiect. Oare de ce? (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Tinerii români își doresc în cea mai mare măsură să lucreze pentru ei înșiși (51%), la polul opus aflându-se tinerii din Marea Britanie, care își doresc acest lucru în proporție de 20% și cei din Germania și Italia, unde procentul înregistrat a fost de 24%. (Foto: Guliver Getty Images)

Pentru a putem să construim viitorul, pentru a putea să fim strategici, trebuie să facem diferența între tendințele care ne schimbă industria fundamental, moda care ne poate ajuta să vindem pe termen scurt și jucăria care doar ne distrage atenția de la ce este important. Întrebarea de o mie de puncte este: cum facem diferența între tendință, modă și jucărie.(Foto: Guliver Getty Images)

O echipă de tineri a creat o aplicație împotriva risipei alimentare prin care restaurantele își pot monetiza surplusul alimentar bun de consum la finalul zilei, iar clienții pot mânca la preț redus. (Foto: Facebook/ Innovation Labs)

Este necesară în primul rând perturbarea sistemului care conduce România după comunism, nu printr-o revoluție, ci printr-o inovație sau o sumă de inovații, care să înceapă de jos, din segmente sociale sau dimensiuni ale societății neglijate de stat. (Foto: Facebook/Liviu Dragnea)

63 echipe din șase orașe. București, Cluj, Iași, Sibiu, Timișoara și Alba Iulia au beneficiat, vreme de trei luni, în cadrul Innovation Labs, de un program de mentorat care să îi ajute să dezvolte produse inovative.

Studenții români au încercat în weekend să găsească soluții la unele dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă Pământul, în cadrul concursului NASA „Space Apps Challenge”, organizat de laboratorul de inovație al agenției spațiale. Concursul a avut loc în orașe din 100 de țări ale lumii, între care București, Timișoara și Cluj Napoca.

„Majoritate școlilor spun: „Ăsta este setul de probleme pe care trebuie să le rezolvi”, așa se rezolvă și după aceea verifică dacă știi să le rezolvi. Apoi treci la niște probleme mai grele. Nimeni nu te învață cum să pui probleme, asta mi s-a părut cel mai greu lucru din lume”, spune Andrei Pitiș, fondatorul Vector Watch. (Foto: Facebook Innovation Labs)

România nu are și nu va avea prea curând o bază de capital financiar/industrial dezvoltată, ceea ce înseamnă că, pentru nu a fi printre pierzători în noile circumstanțe, nu are decât o singură șansă: (Guliver Getty Images)

În urmă cu mai puțin de un an, niciunul dintre elevii de la Colegiul Tehnic „Petru Rareș” din Beclean, un orășel din Bistrița, nu și-ar fi imaginat că la ei în liceu se va construi un robot. Și totuși, iată-l, bătându-se, în alianță cu alți doi, în finala competiției BRD FIRST Tech Challenge powered by Vodafone pentru un loc la Campionatul Mondial de Robotică din SUA.

Trei echipe dintre cele 54 care au participat la competiția de robotică BRD FIRST Tech Challenge Romania powered by Vodafone s-au calificat, duminică, la Campionatul Mondial de Robotică FTC care va avea loc în luna aprilie la St. Louis în Statele Unite ale Americii.

Mi s-a întâmplat de câteva ori, povestind cât îmi place să lucrez cu oameni creativi, să mi se spună: „A, da, deci cu artişti.” Nu neapărat. (Foto: Facebook Emil Boc)

Pe 5 august 2016, Roverul Curiosity și-a cântat, pentru a patra oară, un singuratic „Mulți ani trăiască” pe Marte. De dimensiunea unei mașini, Curiosity este cel mai mare rover trimis vreodată de oameni pe suprafața unei planete. (Foto: Guliver Getty Images)

Inventatorul ArcaBoard, consilierul premierului Dacian Cioloș care se ocupă de proiectul GovITHub și directorul tehnic al unui startup cumpărat de Facebook în 2014 sunt câțiva dintre românii care apar pe lista din acest an a proiectului New Europe 100 (NE100), potrivit Financial Times. (Foto arcaspace.com)

Amazon România inaugurează noul centru de dezvoltare si tehnologie. Potrivit declarațiilor oficiale vor fi create, în următorii trei ani, 400 de locuri de muncă permanente.

Compania s-a mutat de câteva luni într-o nouă clădire de birouri, numai că a transformat total modul în care corporatiștii erau obișnuiți să arate spațiul de la job. Doar două exemple - mocheta care absoarbe zgomotul și dușurile de la birou.

Antreprenorul de origine australiană Mike Parsons speră să ajute mai multe companii din România, din Europa, dar și din Sillicon Valley să dea un scop bun realității virtuale

O cască neuronală te ajută să controlezi o mașinuță cu puterea minții. Un ecran din particule fine, ionizate, de apă îți dă iluzia că te afli în fața unei holograme. Luminile unui brad pulsează în ritmul bătăilor inimii tale. O instalație înțesată de senzori prinde viață doar în prezența oamenilor, pe care începe să îi urmărească sau cărora le pune diferite bariere.

Până acum 3 zile, Tesla reprezenta viziunea neclară a unui antreprenor excentric. La volanul unui amestec de gadget, automobil și platformă de test, Elon Musk a decis pentru prima dată să declare război industriei auto mondiale.

Deși văzută ca o monedă a viitorului, bitcoin funcționează deocamadată mai mult ca un activ exotic. Tranzacțiile comune sunt încă limitate, desi există site-uri care acceptă această monedă, însă cei mai mulți îl folosesc pentru natura lui speculativă și volatilă. (Foto Guliver Getty Images)

Doi tineri din Râmnicu Vâlcea - Alexandru Petrescu (26 ani) și Ionuț Rusu (25 de ani) - au studiat marketing și management în Danemarca. Acum fac afaceri de 6.000-7.000 de euro pe lună, vânzând bagels - un produs în mare vogă în SUA. Totul într-o rulotă „funky” - rulota Sunday Bagels and Coffee.

Cum ai ajuns director de vânzări fără studii economice? Nu ți s-a cerut o diplomă? (Ovidiu Micsik/ Inquam Photos)

Odată, la o vizită de vânzare, managerul suedez al unui lanț de săli de sport pentru corporatiști m-a invitat la o sesiune de antrenament cu un specialist, însă te rog mult, îmi zice el, nu veni în primele trei săptămâni din an... (Foto Guliver Getty Images)

Părinții care trimit pachete cu mâncare copiilor plecați la studii la oraș - o realitate românească pe care trei tineri s-au gândit să o transforme într-o oportunitate de business (Foto Facebook)

„Toată lumea ne spunea: `Dar voi sunteți o firmă mică, trebuie să vă faceți un birou într-o garsonieră și, după ce strângeți niște bani, vă mutați într-un apartament`”

Încercați să vă închipuiți 22.200 de boboci de trandafiri parfumați, culeși înainte să se ridice roua dimineții. În total 222 de kilograme.

Am renunțat la cablul tv acum cinci ani. De atunci, mă simt din ce în ce mai bine. (FOTO: Guliver Getty Images)

Cum ar fi ca și la noi să poți să alegi și să culegi singur câte fructe de pădure vrei, apoi să te relaxezi cu familia la un gratar, la poalele muntelui?

„E un lanț al lăcomiei. Antreprenorul este lacom, apoi îl intâlnește pe cel de dă avize care este lacom, apoi primarul de sector e lacom, primarul Capitalei e lacom, premierul e lacom, și dacă măcar unul dintre ei și-ar fi făcut treaba, tragedia nu ar fi apărut”

„Nu putem face totul în cloud, că mai ai nevoie și de o stradă pe care să te miști, și o scoală care să-ți trimită un absolvent pregătit, un spital în care să îți internezi bunicul bolnav”, remarca un prieten care are o firma în IT, sector care împreună cu telecomunicațiile a adus 6% din PIB în 2014. ( Foto Guliver Getty Images)

Impresionant. Acesta este cuvântul care descrie cel mai bine ce am simțit după primele două zile de la lansarea Republica.ro. Vă mulțumim pentru mesaje, apreciem criticile, am notat sugestiile și le punem în aplicare.

Mulți citează ironic pluralul greșit „almanahe”. Acest plural a deranjat și a stârnit râsul, și nu este singurul exemplu sancționat.

Dar cine nu și-a pus problema la un moment dat cum e pluralul unui substantiv ca aragaz, chibrit, hotel, mormânt etc., în -e sau în -uri?