Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Ce înseamnă pentru elevul Alin Stoica, de 16 ani, școala duală de meserii deschisă la Tărtășești, Dâmbovița

Școală de brutari și patiseri

Cum îi convingi pe tinerii de azi că meseria este brățară de aur, că e cool, respectabil și de viitor să fii electrician, mecanic auto, brutar sau patiser? Ce argumente poți găsi pentru un părinte, ca să își încurajeze copilul să aibă o meserie? 

În Vest, meseriașii- indiferent de domeniu- sunt printre cei mai respectați și bine plătiți membri ai comunității. Meseriile sau afacerile care necesită autorizare se moștenesc din generație în generație.

În România, ceea ce nu a făcut statul, prin instituțiile sale în ultimele trei decenii, încep să facă privații. Marile companii caută și găsesc soluții pentru a-și asigura salariați bine pregătiți, dar investesc și pentru a schimba mentalități. Am stat de vorbă cu elevii, dascălii și fondatorii  Bakery School, singura școală în sistem dual din România pentru meseriile de brutar și cofetar-patiser. Instituția se află la câteva zeci de kilometri de București, iar cei care vin aici să învețe o meserie sunt din comunele și satele din Dâmbovița. Cursanții provin din familii simple, sărace, cărora școala le deschide orizonturile. Mulți lucrau, până să participe la ore, la câmp sau în gospodărie. Alții lucrau cu ziua ca să-și asigure un venit minim.

Pentru ei și familiile lor, școlile de meserii sunt oportunitatea rară care li se ivește și care-i poate ajuta să-și depășească condiția.

Niculae Elisabeta Claudia este elevă în clasa a X- a la Liceul Tehnologic „Marin Grigore Năstase” din Tărtășești, secția cofetar-patiser, în cadrul Bakery School. Tatăl ei, Niculae Gabriel, o crește singur, după ce mama ei a murit de cancer când ea avea doar 13 ani. „Tatăl meu e muncitor în construcții, un om simplu, fără carte. Moartea mamei mele este cea mai dureroasă parte a vieții mele. 

Fiind elevă în clasa a VII- a când s-a îmbolnăvit, am preluat muncile casei, îngrijirea mamei bolnave, împreună cu nevoile și suferința ei, școala rămânând în ultimul plan”, povestește ea. În prezent, continuă să meargă la școală și să muncească. „Practica la Bakery School este locul meu preferat, oaza mea de liniște unde pot să creez, alături de profesioniști, minunatele produse de cofetărie”, mărturisește Claudia.

Diaconu Eunice-Adriana, colega Claudiei, provine dintr-o familie cu 8 frați. Mama ei, spune ea, a învățat-o să se implice în comunitatea ei și să facă voluntariat. „Dorința mea cea mai mare este să-mi deschid o afacere socială, ca să pot ajuta și implica copiii defavorizați”, spune ea.

Alin Stoica este colegul lor, vrea să se facă patiser și mai are acasă trei surori. 

La 16 ani, lucrează 5 ore pe zi, după cursuri, la o fermă agricolă din zonă. „Am decis că am o vârstă și trebuie să îmi ajut părinții și să nu mai stau pe banii lor, că am crescut destul de mare și îmi este rușine să-i cer bani mamei la vârsta pe care o am”, spune el. „La fermă lucrez pe tractor, plec pe câmp, semăn grâne”, mi-a explicat Alin. 

Spune ferm că viitorul lui va fi unul de patiser. ”Și cu ajutorul profesorilor de practică știu că voi ajunge unde îmi doresc”, a conchis tânărul. 

În România, învățământul dual este văzut ca soluția pe termen lung pentru rezolvarea crizei forței de personal calificat din economie. Toate companiile, indiferent de mărime, se plâng că nu găsesc personal calificat. În multe domenii, precum construcții sau HoReca, antreprenorii au început să importe forță de muncă din Fillipine, Vietnam și Indonezia. Statul nu investește în școlile de meserii, ba mai mult, de-a lungul anilor, după 1990, le-a subfinanțat sau desființat.  

Acestea su fost reînființate în 2012, însă anual, potrivit datelor oficiale, ies din ele sub 20 de mii de absolvenți. Învățământul dual, în care investiția aparține unei companii private în mare măsură, poate fi una din soluții pentru revigorarea școlilor de meserii. Mediul privat a reușit să aducă această temă în atenția guvernanților, iar la Ministerul Educației există discuții pentru a urca pe lista priorităților în anii următori strategia dezvoltării școlilor de meserii în sistem dual. De altfel, programul România Educată lansat de șeful statului conține o secțiune dedicată învățământul dual.

E o luptă să poți să construiești o școală de meserii modernă de unde să iasă absolvenți bine pregătiți, spune Gabriela Bereș, general manager Puratos România, companie care investește câteva sute de mii de euro anual în învățământul dual. De altfel, Bakery School este singura școală dedicată meseriilor de cofetar-patiser, brutar si ciocolatier din țară realizată în sistem dual, în care statul nu are niciun cost.

Cât de greu este drumul de la nevoie la școală

Știind foarte bine nevoile pieței de brutărie, cofetărie și ciocolaterie în care activează, echipa Puratos a început să se gândească la înființarea unei școli de brutărie în urmă cu 3 ani.

Gabriela Bereș spune că a fost nevoie de timp pentru a stabili designul școlii, modul în care vor arăta laboratoarele, dar și să bugeteze investiția la nivelul grupului. S-a construit o școala in Tărtășești, dotată cu toate utilajele moderne pentru ca acesti copii sa faca practica in brutarie, cofetarie si ciocolaterie.

Bakery School România a fost realizată în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Marin Grigore Năstase” din Tărtășești, județul Dâmbovița. Procesul este încă îngreunat de birocrație, documentele și autorizațiile finale de care are nevoie școala pentru a funcționa fiind încă în curs de aprobare la primărie. În tot acest timp, compania suportă costurile pentru ca elevii din două generații (39 de elevi) să fie transportați la Tunari, la sediul companiei, pentru a face orele de practică. Peste toate, s-a așternut și pandemia și restricțiile care au venit odată cu aceasta.

„Pare puțin ciudat să dorești să investești în educație și să ai de-a lungul drumului foarte multe obstacole. Pe lângă problemele administrative, s-a adăugat și imposibilitatea elevilor de a participa fizic la ore din cauza pandemiei. Este destul de greu să înveți să faci o pâine sau o prăjitură în online. Dar nu ne-am lăsat și, oricât de greu ne-a fost, am continuat proiectul, am deschis școala si iată că avem acum a doua generație de copii”, a explicat managerul.

Școala din România nu este prima investiție realizată de grupul Puratos în domeniul educațional. Unități similare au mai fost deschise pentru copii din medii defavorizate în India, Mexic, Brazilia și Africa de Sud.

Bereș spune că este nevoie să crezi în asemenea proiect, la care se adaugă răbdare și viziune pentru a-l duce la capăt cu succes. Proiectul din India a fost cu mai puține piedici decât cel din România.

Calea spre primul loc de muncă sau antreprenoriat

Școala dezvoltată de Puratos este un prim pas în ameliorarea unei probleme cu care se confruntă numeroase companii din România – lipsa atractivității meseriilor în ochii elevilor.

„Lipsa profesioniștilor în acest domeniu este dramatică și duce în final la produse slabe calitativ pe care noi le consumăm în fiecare zi”, a explicat managerul. Ea adaugă faptul că noii specialiști brutari, cofetari și ciocolatieri care vor ieși de pe băncile noii școli se vor adapta mai ușor la cerințele companiilor în materie de calitate și sustenabilitate.

„Misiunea noastră, dincolo de a vinde și a face profit, este să punem în piață meseriași care să contribuie la o industrie modernă, mai sănătoasă și mai sustenabilă. Viziunea este să construim o rețea de școli în țară din care să iasă cei mai buni brutari și cofetari, și mai mult decât atât, să înființăm și meseria de ciocolatier. La final de școală, obiectivul este fie să le găsim locuri de muncă în domeniu acestor copii, fie să îi ajutăm să își înființeze propriile afaceri în domeniul în care s-au specializat”, subliniază executivul Puratos.

Școala ar fi fost dezvoltată de Puratos ca investiție independentă, dacă statul nu ar fi dorit să se asocieze în sistemul dual. Elevii înrolați în Bakery School au parte de cursuri practice și atractive, iar acest lucru a fost posibil prin actualizarea curriculei școlare, un proces în care experții Puratos s-au implicat direct.

Pe lângă pregătirea teoretică și practică în industria brutăriei și a cofetăriei, elevii din proiectul Puratos vor învăța ce înseamnă să pornești o companie de profil.

„Foarte puțini au curajul, cunoștințele și resursele financiare să își deschidă propriile afaceri. De aceea, important este să avem cursuri de antreprenoriat în care să fie învățați ce înseamnă să îți deschizi propria afacere, iar noi să găsim diverse surse pentru a-i ajuta financiar la început, măcar pe cei mai buni dintre ei”, a conchis Gabriela Bereș.

Sistemul dual implementat în Bakery School oferă șansa elevilor să combine pregătirea teoretică cu ore practice în laboratoare complet echipate. Fiecare copil acceptat în program are o bursă lunară asigurată de 400 de lei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult