Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce n-a făcut nici PCR – Justiție cu circuit închis

Cine a crezut că secția pentru Investigarea Magistraților, pe scurt SECȚIA, condusă de facto de către matraca lui T. Toader, Adina Independența Florea, se va ocupa numai cu distrugerea magistraților puși pe lista neagră de PSD, începând cu fostul procuror DNA Kovesi, a dovedit o întristătoare îngustime de minte. Prin cheremul lui T. Toader, SECȚIA va fi unica secție de pe această planetă care nu face parte dintr-un întreg, este scoasă de sub autoritatea Parchetului General, ca o mână care se mișcă separată de corp, sub controlul exclusiv al lui T. Toader.

Astfel, activitatea SECȚIEI va fi mult mai amplă. Până când DNA o să fie complet paralizată sau desființată, dosarele politicienilor sau clienților partidului Dragnea vor fi înșfăcate de pe masa procurorilor DNA și aruncate în sertarele SECȚIEI.

De trei ori a cerut SECȚIA ca DNA să-i predea dosarul lui însuși Dragnea, TEL DRUM. În primele două tentative, nu s-a formulat nicio justificare, mizându-se pur și simplu pe intimidarea procurorilor anticorupție.

Care, însă, au rezistat. 

A treia oară, SECȚIA a mințit pur și simplu: că ar fi, pe undeva în dosar, agățat și un magistrat, prin urmare, să i se dea ditamai dosarul de fraudare de fonduri europene, care-i stă în cârcă lui Dragnea. DNA a replicat sec: nu există nici picior de magistrat în dosar.

Avem, deci, stimați concetățeni care vă duceți la culcare, o a doua Justiție în România. Partidul Comunist își înființase magazine cu circuit închis, numai pentru nomenclatura de partid. Partidul Dragnea e mult mai tare, și-a făcut Justiție cu circuit închis, numai pentru nomenclatura de partid și dușmanii ei.

Jandarmii sunt pregătiți cu muniție de război ca să facă ordine dacă vor ieși oamenii în stradă. Ne prăvălim în bezna de dinainte de `89... 

Putem să înțelegem acum, cei care am trăit acea zi, de ce, în dimineața de 22 Decembrie, s-a amânat deschiderea unui foc de mitraliere asupra zecilor de mii de manifestanți din fața Comitetului Central. Pentru că Ceaușescu a zbierat, cu limbă de moarte: Tovarăși, rămâneți pe locurile voastre!

Și tovarășii au rămas...

Acum, a venit timpul ca tovarășii să apese, în fine, pe trăgaci.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult