Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

EHEE! – de ce e inutilă Secția de Investigare a Magistraților

Cred că se simte lipsa unui organism moral în peisajul nostru instituțional. El ar trebui să se intituleze Epitropia Hoților Etici din Exil – EHEE!

Care, ce să facă? Păi, cum e și firesc, să se întrunească în ședințe pentru a hotărî cine dintre magistrați e pușcăriabil, și cine nu. Pușcăria nu se mai cheamă și universitate? Iar studenții nu au dreptul să dea și ei o notă profesorilor?

E păcat să auzim sentințe disparate, date de domnul hoț Ghiță din Belgrad, de doamna hoață Udrea din Costa Rica sau de domnul hoț Nicolae Popa FNI, fost Indonezia, jefuitorul a 300.000 de cetățeni (doamna hoață Bica și domnul hoț Mazăre din Madagascar produc, deocamdată, o tăcere acuzatoare – îi așteptăm să își dea verdictul). Întâlnirile EHEE! ar putea avea loc prin teleconferință la televiziunile poporului revoltat, Varanul TV, Ghiță1 TV și Ghiță2 TV, hoții etici și exilați putând să se pună de acord în legătură cu ce culoare avea rochia pe care o purta Kovesi când se ținea de gât cu Ghiță pe butoaie, precum și câți ani ar trebui să înfunde pușcăria fosta șefă a DNA – pe puțin 6, zice HEE Elena Udrea.

Iată de ce Secția de Investigare a Magistraților e birocratică și inutilă. Ea ar trebui compusă doar din doamna Adina Independența Florea, care să treacă pe curat deciziile EHEE!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Romani divort / sursa foto: Profimedia

În cabinet, povestea vine aproape mereu în aceeași formă. Doi oameni care știu unul despre celălalt lucruri pe care nu le mai știe nimeni și care ajung să ceară ajutor abia după ce a ieșit ceva la iveală. Când reconstruiești traseul cu ei, pas cu pas, descoperi că nicăieri pe drum nu a existat o decizie. A existat o nevoie veche, trezită la o vârstă nouă, care nu a găsit pe nimeni acasă căruia să i se adreseze. Nu încetăm să avem nevoie de confirmare. Încetăm doar să o cerem de la persoana de la care ar conta cel mai mult.

Citește mai mult