Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce ne-a învățat comunismul să avem în comun

Zeci de tineri și copii săraci, părăsiți, handicapați fizic sau psihic, luați de pe stradă și din casele lor, ținuți în cuști și în lanțuri, puși la muncă silnică de stăpânii de sclavi ani în șir.

Unde s-a întâmplat asta? În Brazilia, în Nigeria, în Somalia, în teritoriile Statului Islamic?

În județul Argeș, România. Într-o țară membră UE și NATO, cu scut antirachetă, cu președinte, Guvern, Parlament, Poliție și Jandarmerie, cu nenumărate ONG-uri apărătoare ale drepturilor omului. Și, mai ales, într-o țară locuită de oameni.

Vreme de 8 ani de zile, nicio autoritate din Argeș nu a reacționat în niciun fel la acest sclavaj de Ev Mediu. Vreme de 8 ani de zile, niciun om din zona Berevoești nu a denunțat atrocitățile, deși era imposibil ca aceste sechestrări și exploatări de persoane să nu fie cunoscute de săteni, de toți sătenii. De ce?

Pentru că acești homo argesensis europaeus îi consideră sincer pe argeșenii amărâți, fără căpătâi, pe care nu-i revendică nimeni, care nu lipsesc nimănui, făpturi subumane, unelte bipede vrac, un soi de consumabile. De care cum să-ți pese dacă nu e vorba de tine și ai tăi?

Cu siguranță, mulți dintre locuitorii Berevoeștilor merg des la biserică și ascultă acolo cum trebuie să ne iubim aproapele...

În țara noastră europeană, în care penalii sunt votați la primării și criminalii chinuie liniștiți copii, mai rea decât răul e complicitatea colectivă. Lașitatea și nepăsarea, singurele lucruri pe care comunismul a reușit a ne învăța să le facem cu adevărat în comun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult