­Ce nu mai vreau să fac în 2020

Foto Guliver/Getty Images

La început de an, ne facem uneori planuri mari. Vrem să simțim enorm, să cunoaştem monstruos, să înhățam cu aviditate experiențe, oameni şi oportunități noi. Ne creionăm rezoluții, ne imaginăm revoluții personale, avem elanul, siguranța şi aroganța unui nou început. „Voi slăbi”, „voi învăța germană", „voi petrece mai mult timp cu familia", „voi ieşi mai des în week-end" – câte proiecte pe cap de individ ducem cu adevărat mai departe?! Cum facem loc unor aspirații noi fără să tăiem din bugetul de consum lăuntric al unor metehne vechi?!

Înainte de a trece la celebrul „de mâine", poate ar fi util să începem cu debarasarea de povara infamului „de ieri". Să descoperim ce NU mai vrem să perpetuăm din comportamentul, clişeele şi prejudecățile noastre pentru a croi timp şi loc pentru trăiri şi descoperiri noi.

Ce NU mai vreau să fac în 2020:

Să mă gândesc dacă mai bine plecam din țară.

Să citesc „predicile" de parenting de la tot felul de părinți „implicați" şi “avizați" de pe grupurile de WhatsApp.

Să-mi cer scuze pentru că nu am sunat oamenii înapoi. Să fii posesorul unui telefon mobil nu înseamnă că trebuie să fii disponibil şi cu chef de vorbă oriunde, oricând.

Să sărbătoresc lucrurile importante „data viitoare".

Să amân întâlnirile cu oameni dragi pentru că „am văzut totul pe Facebook".

Să critic fără să ofer soluții.

Să adorm cu ochii şi mintea în telefon.

Să tolerez tupeul pentru că prefer să nu-i confrunt pe tupeişti.

Să-mi fie ruşine să cer: drepturi, ajutor, un sfat.

Să particip la discuții total neinteresante.

Să dau explicații pentru toate stările mele.

Să proiectez asupra oamenilor aşteptări pe care ei nu le pot îndeplini.

Vă doresc ca tot ce nu vom fi în acest an să fie spre binele şi împăcarea noastră! La mulți ani!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp