Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce-o să facă Micul Scăldător la Clubul Trump

Cristian Tudor Popescu

Acum, că Mr. Dan goes to Washington, mai rămâne un detaliu, neesențial: ce-o să facă acolo.

Înainte de orice profeție, merită să inventariem ce a făcut președintele în 9 luni de mandat. Îmi vine în minte titlul unei comedii cu Louis de Funés: Le Petit Baigneur – Micul Scăldător. Asta a făcut dl Dan, a scăldat-o. Nu a luat nicio decizie, cu excepția dării afară după o lună a consilierului Ludovic Orban, un antipesedist experimentat. A încercat să-și impună forțajul electoral că nu se va mări TVA, n-a reușit. Încăpățânarea cu care s-a străduit să oprească Legea împotriva legionarismului și antisemitismului a fost degeaba. N-a izbutit, nici nu cred că a vrut, să pună frână atacurilor zilnice ale PSD în cap cu Grindeau-Știucă, de un patetism populist grețos, asupra premierului Bolojan și tuturor măsurilor acestuia. Prostiile de felul „referendum cu magistrații la început de ianuarie” și „CSM va pleca urgent acasă” le-a făcut pur și simplu uitate. Șefi la SRI și SIE, ioc. La evenimente internaționale de vârf s-a dus din 3 în 3, și când s-a dus n-am auzit de niciun discurs al d-sale care să fi reținut atenția cuiva. Adică n-a umblat teleleu, cum zice consilierul său șef, Barbălată sau cum îl cheamă.

Și atunci, ce probabilitate ar fi să întreprindă ceva, să obțină ceva la Clubul Trump? Răspuns – aproximativ 0.00. A, da, uitam, o să stabilească prețioase legături personale privilegiate cu liderii Belarus, Ungaria, Bulgaria, Kosovo sau Albania... Și să se intersecteze cu Trump pe un hol (ca Iliescu cu Bush în `91) care să îi arunce din vârful buzelor „Romeinia iz fentestic!”. 

Cu ce obiectiv declară dl Dan – pe fbk, nu într-o conferință de presă – că pleacă la Washington? Unul generos, „Să susținem pacea”. Care pace? SUA-Iran? Sau în Gaza, unde, potrivit legendei securiste, am avea relații și influențe asupra țărilor arabe și Israelului, ca pe vremea lui Ceaușescu? Politica „de pace” a lui Trump în Gaza este să-i amenințe bombastic pe Hamas cu pedepse nemaivăzute dacă nu depun armele (și nu le depun) și să-l laude gros pe Netanyahu cerând chiar grațierea lui de către președintele Israelului, căci „O fi corupt, da e băiat bun”. Credeți că o să fie solicitat Nicușor ca moderator?

Europa traversează o perioadă critică, cum nu apare decât o dată la câteva decenii. În astfel de momente, o țară ca România poate câștiga respect și prețuire prin atitudini și acțiuni ferme și curajoase. De pildă, președintele Dan să declare ca inadmisibilă, amestec grosolan în politica internă a țărilor UE, intenția SUA de a finanța partidele național-extremiste populiste din Europa. Pentru asta însă, politica externă trebuie făcută de oameni de valoare, bine conturați, care să nu aibă în spate o țară blocată de PSD.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Nirvana Georgescu

Dincolo de clădiri și de oamenii care lucrează în ele există o mașinărie complicată, care presupune 400.000 de monitorizări ale procedurilor și actelor medicale, pentru fiecare clinică într-un singur an. „Vrem o țară ca afară” nu e un refren, ci realitate medicală certificată internațional la fiecare trei ani, spune Nirvana Georgescu, director Diviziei Calitate și Siguranța Pacientului Regina Maria.

Citește mai mult

Foto CTP

Prin prezența lui N. Dan în clubul privat al lui Trump (statutul de observator nu înseamnă nimic, contează prezența președintelui) alături, din toată Europa, de Ungaria, Bulgaria și Kosovo, România se consacră politic (nu militaro-strategic) în poziția de țară de clasa a doua, sau viteza a doua, în UE.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon batran pe canapea

Când eram copil, credeam că părinții sunt neclintiți în fața timpului. Nu nemuritori, dar suficient de puternici încât lumea să stea sprijinită pe ei fără să se clatine. Apoi vine ziua în care unul îți lipsește. Nu pleacă pur și simplu, ci dispare din structura invizibilă a vieții tale, ca o grindă de siguranță scoasă dintr-o casă care continuă, totuși, să stea în picioare.

Citește mai mult