Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce taxe plătesc producătorii și importatorii de echipamente electrice și electronice din 2020?

deseuri electrice

Foto Guliver/Getty Images

Producătorii și importatorii care pun pe piața din România echipamente electrice și electronice trebuie să plătească, începând din 2020, o taxă de 4 lei/kg sau de 20 de lei/kg, în cazul lămpilor. Taxa trebuie achitată de companiile care nu îndeplinesc obligația anuală de colectare de asemenea deșeuri în scopul reciclării. Până acum, taxa se aplica pentru produsele introduse pe piață și nedeclarate la Administrația Fondului de Mediu (AFM).

În prezent, agenții economici care introduc pe piața din România echipamente electrice și electronice (EEE) au o serie de obligații către autoritățile de mediu. Printre cele mai relevante se numără obligația de a se înregistra în Registrul național al producătorilor de echipamente electrice și electronice, în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), înainte de introducerea pe piață. Raportarea anuală la ANPM a cantității estimate și motivate de EEE introduse pe piață și plata contribuției de 4 lei/kg pentru anumite categorii de astfel de produse, respectiv de 20 lei/kg pentru lămpi, completează lista de obligații către autoritățile de mediu. Taxele se aplică pentru diferența dintre cantitățile de EEE declarate ca introduse pe piață și cantitățile constatate ca introduse de Administrația Fondului pentru Mediu. În plus, societățile implicate sunt obligate să declare la AFM, până în data de 25 a lunii următoare, cantitățile de EEE introduse pe piață.

Care sunt noutățile din 2020?

Dacă în prezent taxa de 4 lei/kg, respectiv de 20 lei/kg este aplicabilă pentru diferența dintre cantitățile de EEE declarate ca fiind introduse pe piață și cantitățile constatate de către AFM ca fiind efectiv introduse, de la 1 ianuarie 2020, această contribuție va fi datorată pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de EEE corespunzătoare obligațiilor anuale de colectare și cantitățile efectiv colectate. Cu alte cuvinte, dacă un producător/importator de asemenea produse pune pe piața din România 10.000 de kg, este obligat să colecteze 4.500 de kg de deșeuri în 2020. Dacă reușește că colecteze doar 2.000 de kg, atunci va datora o taxă aferenta diferenței de 2.500 de kg necolectate.

Operatorii economici responsabili în fața AFM trebuie să acorde o atenție deosebită atingerii ratei anuale minime de colectare, cu atât mai mult cu cât, începând din 2021, rata anuală minimă de colectare va fi de 65%, în creștere de la 45% în prezent.

Practica ne omoară

Teoria sună bine, însă, atunci când trebuie implementată, cei vizați se lovesc de realitatea cruntă. Cum poate un producător/importator să colecteze deșeurile? Dacă nu le colectează, trebuie să reflecte taxa în prețul la raft? Cum gestionează logistic deșeurile colectate? Trebuie să contracteze și serviciile unui reciclator?

Aparent, legislația oferă răspunsuri la toate aceste întrebări: semnarea unui contract de transfer de responsabilitate cu o societate autorizată în acest sens (OIREP). Dar această soluție atrage costuri suplimentare pentru producător/importator, deoarece aceste societăți autorizate (OIREP) facturează întreaga cantitate de echipamente electrice și electronice introdusă (nu doar ținta de 45%). Un alt aspect problematic este reprezentat de faptul că, în acest moment, sunt prea puține societăți OIREP care activează în acest domeniu și, ca urmare, tarifele acestora vor fi consistente. O altă problemă reală este gradul redus de colectare efectivă de la populație. Cu alte cuvinte, nu sunt suficiente cantități de deșeuri pentru a îndeplini obligațiile de colectare ale tuturor producătorilor/importatorilor.

Este important de menționat faptul că aceste taxe au impact financiar major pentru firme dacă nu sunt tratate cu atenție. Spre exemplu, pentru o centrală termică, taxa depășete 100 de lei, iar pentru o mașină de spălat este cu mult peste 200 de lei. Una dintre problemele apărute în practică este dificultatea clasificării produselor ca EEE sau nu. O altă problemă este că transferul responsabilității de colectare către un organism reglementat în acest sens, deși pare soluția salvatoare, în realitate nu poate atinge în toate cazurile ținta anuală impusă de lege din varii motive.

Așadar, ca orice început de an, 2020 nu este o excepție și aduce noutăți fiscale ce vor genera probleme de implementare pentru agenții economici, ca de fiecare dată, astfel încât este necesară analizarea cu atenție a reglementărilor legale, solicitarea de clarificări din partea autorităților și a specialiștilor în domeniu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In sfarsit,, o tema de gandire ,,ptr. situatia mediului din Romania . poate ar fi foarte bine daca,,s-ar reduce serios importurile cu produse electrice-electronice ieftine din CHINA,, care tin 2 zile se strica si le arunci .Unde ? La cosul de gunoi !! Ca doar asa suntem obisnuiti . produse ieftine foarte slabe , care produc doar gunoi pe pamnt romanesc...
    • Like 1
  • check icon
    Ce fel de "lămpi"?
    Cu petrol (gaz)?
    Tuburi electronice?
    Becuri cu filament incandescent?
    • Like 0
    • @
      Asa se numesc ,,sursele de lumina ,lampi , apoi intelegi ce vrei !! Lampi cu petrol nici nu mai exista ,iar tuburile elctronice nu exista , doar alea cu descarcare in gaze inerte,,fluorescente ,care s-a dovedit ca sunt toxice, etc etc,, Multa teorie ,
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
sound-bars icon