Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ce taxe plătesc producătorii și importatorii de echipamente electrice și electronice din 2020?

deseuri electrice

Foto Guliver/Getty Images

Producătorii și importatorii care pun pe piața din România echipamente electrice și electronice trebuie să plătească, începând din 2020, o taxă de 4 lei/kg sau de 20 de lei/kg, în cazul lămpilor. Taxa trebuie achitată de companiile care nu îndeplinesc obligația anuală de colectare de asemenea deșeuri în scopul reciclării. Până acum, taxa se aplica pentru produsele introduse pe piață și nedeclarate la Administrația Fondului de Mediu (AFM).

În prezent, agenții economici care introduc pe piața din România echipamente electrice și electronice (EEE) au o serie de obligații către autoritățile de mediu. Printre cele mai relevante se numără obligația de a se înregistra în Registrul național al producătorilor de echipamente electrice și electronice, în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), înainte de introducerea pe piață. Raportarea anuală la ANPM a cantității estimate și motivate de EEE introduse pe piață și plata contribuției de 4 lei/kg pentru anumite categorii de astfel de produse, respectiv de 20 lei/kg pentru lămpi, completează lista de obligații către autoritățile de mediu. Taxele se aplică pentru diferența dintre cantitățile de EEE declarate ca introduse pe piață și cantitățile constatate ca introduse de Administrația Fondului pentru Mediu. În plus, societățile implicate sunt obligate să declare la AFM, până în data de 25 a lunii următoare, cantitățile de EEE introduse pe piață.

Care sunt noutățile din 2020?

Dacă în prezent taxa de 4 lei/kg, respectiv de 20 lei/kg este aplicabilă pentru diferența dintre cantitățile de EEE declarate ca fiind introduse pe piață și cantitățile constatate de către AFM ca fiind efectiv introduse, de la 1 ianuarie 2020, această contribuție va fi datorată pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de EEE corespunzătoare obligațiilor anuale de colectare și cantitățile efectiv colectate. Cu alte cuvinte, dacă un producător/importator de asemenea produse pune pe piața din România 10.000 de kg, este obligat să colecteze 4.500 de kg de deșeuri în 2020. Dacă reușește că colecteze doar 2.000 de kg, atunci va datora o taxă aferenta diferenței de 2.500 de kg necolectate.

Operatorii economici responsabili în fața AFM trebuie să acorde o atenție deosebită atingerii ratei anuale minime de colectare, cu atât mai mult cu cât, începând din 2021, rata anuală minimă de colectare va fi de 65%, în creștere de la 45% în prezent.

Practica ne omoară

Teoria sună bine, însă, atunci când trebuie implementată, cei vizați se lovesc de realitatea cruntă. Cum poate un producător/importator să colecteze deșeurile? Dacă nu le colectează, trebuie să reflecte taxa în prețul la raft? Cum gestionează logistic deșeurile colectate? Trebuie să contracteze și serviciile unui reciclator?

Aparent, legislația oferă răspunsuri la toate aceste întrebări: semnarea unui contract de transfer de responsabilitate cu o societate autorizată în acest sens (OIREP). Dar această soluție atrage costuri suplimentare pentru producător/importator, deoarece aceste societăți autorizate (OIREP) facturează întreaga cantitate de echipamente electrice și electronice introdusă (nu doar ținta de 45%). Un alt aspect problematic este reprezentat de faptul că, în acest moment, sunt prea puține societăți OIREP care activează în acest domeniu și, ca urmare, tarifele acestora vor fi consistente. O altă problemă reală este gradul redus de colectare efectivă de la populație. Cu alte cuvinte, nu sunt suficiente cantități de deșeuri pentru a îndeplini obligațiile de colectare ale tuturor producătorilor/importatorilor.

Este important de menționat faptul că aceste taxe au impact financiar major pentru firme dacă nu sunt tratate cu atenție. Spre exemplu, pentru o centrală termică, taxa depășete 100 de lei, iar pentru o mașină de spălat este cu mult peste 200 de lei. Una dintre problemele apărute în practică este dificultatea clasificării produselor ca EEE sau nu. O altă problemă este că transferul responsabilității de colectare către un organism reglementat în acest sens, deși pare soluția salvatoare, în realitate nu poate atinge în toate cazurile ținta anuală impusă de lege din varii motive.

Așadar, ca orice început de an, 2020 nu este o excepție și aduce noutăți fiscale ce vor genera probleme de implementare pentru agenții economici, ca de fiecare dată, astfel încât este necesară analizarea cu atenție a reglementărilor legale, solicitarea de clarificări din partea autorităților și a specialiștilor în domeniu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In sfarsit,, o tema de gandire ,,ptr. situatia mediului din Romania . poate ar fi foarte bine daca,,s-ar reduce serios importurile cu produse electrice-electronice ieftine din CHINA,, care tin 2 zile se strica si le arunci .Unde ? La cosul de gunoi !! Ca doar asa suntem obisnuiti . produse ieftine foarte slabe , care produc doar gunoi pe pamnt romanesc...
    • Like 1
  • check icon
    Ce fel de "lămpi"?
    Cu petrol (gaz)?
    Tuburi electronice?
    Becuri cu filament incandescent?
    • Like 0
    • @
      Asa se numesc ,,sursele de lumina ,lampi , apoi intelegi ce vrei !! Lampi cu petrol nici nu mai exista ,iar tuburile elctronice nu exista , doar alea cu descarcare in gaze inerte,,fluorescente ,care s-a dovedit ca sunt toxice, etc etc,, Multa teorie ,
      • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult
sound-bars icon