Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce urmărește incursiunea ucraineană de la Kursk

Kursk

Foto. Roman PILIPEY / AFP / Profimedia

Forțele Armate ale Ucrainei au provocat panică și perturbări semnificative în rândul forțelor ruse prin incursiunea recentă din Kursk. Acest atac nu doar că mută teatrul de război pe teritoriul Rusiei, dar aduce conflictul mai aproape de inima țării. Aceasta arată reactivarea alarmelor în Moscova, impunerea unor măsuri „antiteroriste”, precum și evacuarea locuitorilor din Kursk, Belgorod și Briansk. Rușii se simt „invadați” și resimt acum direct impactul războiului pe propriul teritoriu, o experiență deloc plăcută cu care vor trebui să se obișnuiască, având în vedere evoluția războiului. Mai ales că potrivit ultimelor informații furnizate de ucraineni, aceștia controlează deja aproximativ 1000 km pătrați de teritoriu rusesc.

Ce vor, totuși, să obțină Forțele Armate Ucrainene?

Incursiunile ucrainene par să facă parte dintr-o strategie mai amplă destinată destabilizării frontului rusesc, cu scopul de a exercita presiune psihologică și militară asupra Moscovei. Avansul recent în regiunea Belgorod, după pătrunderea în Kursk, sugerează o extindere a operațiunilor și o posibilă intenție de a crea un front mai larg pe teritoriul rus. Speculațiile privind obiectivele finale ale acestor incursiuni variază de la crearea unei zone tampon pentru protejarea regiunii Sumî de bombardamente, până la capturarea unor instalații de gaze strategice. Totuși, caracterul lent al avansării ucrainene sugerează o abordare calculată. Aceasta pare să vizeze mai degrabă perturbarea liniilor de comunicație și slăbirea forțelor ruse decât cucerirea rapidă a teritoriului.

Strategia ucrainenilor pare să se concentreze pe crearea unei situații „în oglindă” cu ceea ce Rusia a încercat să realizeze în Harkov, folosind o combinație de incursiuni terestre, sprijinite de artilerie și drone, pentru a menține inamicul sub presiune constantă. Aceasta este o tactică de uzură, menită să demoralizeze trupele rusești și să fragmenteze capacitatea lor de a organiza o apărare eficientă. Avansul lent, dar constant al ucrainenilor, nu indică neapărat o lipsă de resurse sau determinare, ci mai degrabă o strategie de a testa și explora vulnerabilitățile în apărarea rusească, fără a risca o contraofensivă rapidă și costisitoare.

Ce urmează?

Aceste incursiuni au implicații semnificative pe mai multe planuri. Pe plan intern, ele constituie o provocare directă pentru securitatea națională a Rusiei, ceea ce ar putea amplifica presiunea politică asupra Kremlinului, solicitând o reacție mai agresivă. Ca urmare, Rusia a declarat starea de regim antiterorist în regiunile Briansk, Belgorod și Kursk și a mobilizat rapid trupe pentru a contracara incursiunea.

Pe de altă parte, una dintre cele mai bine pregătite unități ucrainene, Brigada 80 de asalt aerian, este activ implicată în atacurile asupra teritoriului rusesc. Se estimează că ofensiva ucraineană implică cel puțin trei brigăzi, fiecare având aproximativ 2.000 de soldați.

Pe plan internațional, atacul ucrainean din regiunea Kursk ar fi beneficiat de sprijinul aliaților occidentali, cu scopul de a exercita presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a fi mai flexibil în viitoarele negocieri de pace între Rusia și Ucraina. Un alt aspect semnificativ este că localitatea Sudja, care găzduiește o stație crucială pentru măsurarea volumului de gaz livrat către Europa, ar fi trecut sub controlul forțelor ucrainene. În fața avansului ucrainean, Rusia a încercat să mobilizeze rapid trupe în apropiere de Sudja pentru a opri incursiunea. Deși oficialii ruși afirmă că au reușit să oprească ofensiva ucraineană, situația reală de pe front sugerează un alt scenariu.

Această fotografie prezintă „dinți de dragon” și alte fortificații la punctul de trecere a frontierei cu Rusia, în regiunea Sumy, pe 13 august 2024, pe fondul invaziei rusești a Ucrainei. Pe 6 august 2024, Ucraina a lansat o surpriză ofensivă în regiunea de graniță rusă Kursk, cucerind peste mai multe orașe și sate în cel mai important atac transfrontalier asupra teritoriului rus de la Al Doilea Război Mondial. Șeful militar al Ucrainei, Oleksandr Syrsky, i-a spus președintelui ucrainean într-un videoclip postat pe 12 august 2024 că trupele sale controlează acum aproximativ 1.000 de kilometri pătrați din teritoriul rusesc și continuă „operațiunile ofensive”. Foto: Roman PILIPEY / AFP / Profimedia

Potențialul incursiunii ucrainene

Pe măsură ce situația evoluează, devine din ce în ce mai evident că evenimentele din Kursk nu constituie un simplu raid, ci o veritabilă invazie. Alte estimări ale corespondenților de război sugerează că zona de invazie ar putea fi ocupată de aproximativ 10.000 de soldați ucraineni, în timp ce gruparea rusă de forțe nordice „Sever”, aflată în apropierea frontierei, număra anterior aproximativ 48.000 de soldați, deși acest număr a scăzut. Deși Ucraina investește resurse considerabile în această ofensivă, succesul nu este garantat. Totuși, strategia ucrainenilor de a atrage un număr mare de trupe rusești în Kursk începe să dea roade. Rușii încep să conștientizeze că adevărata amenințare ucraineană ar putea apărea oricând și oriunde pe front.

Generalul Gherasimov, șeful Statului Major al Federației Ruse, a fost puternic criticat pentru informațiile eronate referitoare la incursiunea ucraineană în Kursk. Se pare că președintele rus, Vladimir Putin, a fost informat incorect despre posibila amploare a atacului pe propriul teritoriu, ceea ce le-a permis ucrainenilor să obțină succesul. Linia de graniță nu era considerată o prioritate de către ruși, care erau concentrați pe alte fronturi, cum ar fi Harkov.

Luptele din jurul orașului Sudja sunt esențiale în contextul negocierilor de pace sau al posibilității unei încetări a focului. Ucraina își consolidează poziția înainte de alegerile prezidențiale din SUA, temându-se că sprijinul american ar putea scădea dacă Donald Trump, care a promis să pună capăt războiului, va câștiga. Atât Rusia, cât și Ucraina sunt determinate să își întărească pozițiile înainte de eventualele negocieri de pace. Ucraina dorește să demonstreze că poate desfășura operațiuni militare semnificative și să impună presiune asupra Rusiei. Asta chiar dacă atacul asupra regiunii Kursk nu va avea, probabil, un impact decisiv asupra rezultatului final al războiului. Scopul este de a le arăta atât Rusiei, cât și Occidentului că Ucraina rămâne capabilă de acțiuni importante, în ciuda dificultăților.

Cu acest nou succes ucrainean, atenția internațională a revenit asupra Ucrainei, pentru că escaladarea războiului din Orientul Mijlociu a făcut ca Occidentul să uite de sprijinul de care are nevoie Kievul. Acum, văzând și rezultate, ucrainenii trebuie sprijiniți mai mult ca niciodată.

Intrăm într-o nouă realitate a războiului, iar incursiunile ucrainene în Federația Rusă ar putea deveni tot mai frecvente. Ucrainenii de rând au toată dreptatea în a le adresa rușilor următoarea întrebare: „Страшно? Привыкайте!” (n.r. - Vă e frică? Obișnuiți-vă!).

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Volodimir Zelenski 2025

Omul ăsta e deștept, dar nu într-un mod rece sau calculat. Are inteligența aia care vine din instinct, din simțul momentului. Când a început invazia rusă, toată lumea se aștepta să dispară din peisaj, să fugă undeva „la sigur”. În loc de asta, a rămas acolo, în Kiev, sub bombardamente, spunând simplu: „Sunt aici.” Câteva cuvinte, dar care au ținut o țară întreagă în picioare. A fost genul acela de gest care nu se învață din manuale .Ori îl ai, ori nu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

Petre Lăzăroiu

E momentul să vorbim serios despre cât de mare e o pensie mică. Și nu, nu încerc să glumesc cu voi, pentru că astea nu sunt timpuri amuzante, de fapt. Dar am văzut intervenția fostului judecător CCR, Petre Lăzărăroiu, la B1 TV spunând că pensia lui de 10.000 de euro nu e una atât de mare, dacă chiar stai mai bine și te gândești. Ca să nu avem vorbe la proces, îl voi cita exact pe domnul judecător, astfel încât să putem face o analiză cât mai specifică a situației: ”Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam. Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea.” Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Citește mai mult

Ilie Bolojan - 2024

E prima dată când Ilie Bolojan renunță la tonul defensiv sau neutru care l-a consacrat și s-a exprimat ferm la adresa pretențiilor social-democrate. Și în acest sens a răspunsul atacurilor venite din partea lui Sorin Grindeanu printr-o replică memorabilă: ”Eu pot să plec mâine, dar să mi se spună care sunt soluțiile geniale care corectează aceste lucruri și nu deranjează pe nimeni.”

Citește mai mult