Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ce urmărește incursiunea ucraineană de la Kursk

Kursk

Foto. Roman PILIPEY / AFP / Profimedia

Forțele Armate ale Ucrainei au provocat panică și perturbări semnificative în rândul forțelor ruse prin incursiunea recentă din Kursk. Acest atac nu doar că mută teatrul de război pe teritoriul Rusiei, dar aduce conflictul mai aproape de inima țării. Aceasta arată reactivarea alarmelor în Moscova, impunerea unor măsuri „antiteroriste”, precum și evacuarea locuitorilor din Kursk, Belgorod și Briansk. Rușii se simt „invadați” și resimt acum direct impactul războiului pe propriul teritoriu, o experiență deloc plăcută cu care vor trebui să se obișnuiască, având în vedere evoluția războiului. Mai ales că potrivit ultimelor informații furnizate de ucraineni, aceștia controlează deja aproximativ 1000 km pătrați de teritoriu rusesc.

Ce vor, totuși, să obțină Forțele Armate Ucrainene?

Incursiunile ucrainene par să facă parte dintr-o strategie mai amplă destinată destabilizării frontului rusesc, cu scopul de a exercita presiune psihologică și militară asupra Moscovei. Avansul recent în regiunea Belgorod, după pătrunderea în Kursk, sugerează o extindere a operațiunilor și o posibilă intenție de a crea un front mai larg pe teritoriul rus. Speculațiile privind obiectivele finale ale acestor incursiuni variază de la crearea unei zone tampon pentru protejarea regiunii Sumî de bombardamente, până la capturarea unor instalații de gaze strategice. Totuși, caracterul lent al avansării ucrainene sugerează o abordare calculată. Aceasta pare să vizeze mai degrabă perturbarea liniilor de comunicație și slăbirea forțelor ruse decât cucerirea rapidă a teritoriului.

Strategia ucrainenilor pare să se concentreze pe crearea unei situații „în oglindă” cu ceea ce Rusia a încercat să realizeze în Harkov, folosind o combinație de incursiuni terestre, sprijinite de artilerie și drone, pentru a menține inamicul sub presiune constantă. Aceasta este o tactică de uzură, menită să demoralizeze trupele rusești și să fragmenteze capacitatea lor de a organiza o apărare eficientă. Avansul lent, dar constant al ucrainenilor, nu indică neapărat o lipsă de resurse sau determinare, ci mai degrabă o strategie de a testa și explora vulnerabilitățile în apărarea rusească, fără a risca o contraofensivă rapidă și costisitoare.

Ce urmează?

Aceste incursiuni au implicații semnificative pe mai multe planuri. Pe plan intern, ele constituie o provocare directă pentru securitatea națională a Rusiei, ceea ce ar putea amplifica presiunea politică asupra Kremlinului, solicitând o reacție mai agresivă. Ca urmare, Rusia a declarat starea de regim antiterorist în regiunile Briansk, Belgorod și Kursk și a mobilizat rapid trupe pentru a contracara incursiunea.

Pe de altă parte, una dintre cele mai bine pregătite unități ucrainene, Brigada 80 de asalt aerian, este activ implicată în atacurile asupra teritoriului rusesc. Se estimează că ofensiva ucraineană implică cel puțin trei brigăzi, fiecare având aproximativ 2.000 de soldați.

Pe plan internațional, atacul ucrainean din regiunea Kursk ar fi beneficiat de sprijinul aliaților occidentali, cu scopul de a exercita presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a fi mai flexibil în viitoarele negocieri de pace între Rusia și Ucraina. Un alt aspect semnificativ este că localitatea Sudja, care găzduiește o stație crucială pentru măsurarea volumului de gaz livrat către Europa, ar fi trecut sub controlul forțelor ucrainene. În fața avansului ucrainean, Rusia a încercat să mobilizeze rapid trupe în apropiere de Sudja pentru a opri incursiunea. Deși oficialii ruși afirmă că au reușit să oprească ofensiva ucraineană, situația reală de pe front sugerează un alt scenariu.

Această fotografie prezintă „dinți de dragon” și alte fortificații la punctul de trecere a frontierei cu Rusia, în regiunea Sumy, pe 13 august 2024, pe fondul invaziei rusești a Ucrainei. Pe 6 august 2024, Ucraina a lansat o surpriză ofensivă în regiunea de graniță rusă Kursk, cucerind peste mai multe orașe și sate în cel mai important atac transfrontalier asupra teritoriului rus de la Al Doilea Război Mondial. Șeful militar al Ucrainei, Oleksandr Syrsky, i-a spus președintelui ucrainean într-un videoclip postat pe 12 august 2024 că trupele sale controlează acum aproximativ 1.000 de kilometri pătrați din teritoriul rusesc și continuă „operațiunile ofensive”. Foto: Roman PILIPEY / AFP / Profimedia

Potențialul incursiunii ucrainene

Pe măsură ce situația evoluează, devine din ce în ce mai evident că evenimentele din Kursk nu constituie un simplu raid, ci o veritabilă invazie. Alte estimări ale corespondenților de război sugerează că zona de invazie ar putea fi ocupată de aproximativ 10.000 de soldați ucraineni, în timp ce gruparea rusă de forțe nordice „Sever”, aflată în apropierea frontierei, număra anterior aproximativ 48.000 de soldați, deși acest număr a scăzut. Deși Ucraina investește resurse considerabile în această ofensivă, succesul nu este garantat. Totuși, strategia ucrainenilor de a atrage un număr mare de trupe rusești în Kursk începe să dea roade. Rușii încep să conștientizeze că adevărata amenințare ucraineană ar putea apărea oricând și oriunde pe front.

Generalul Gherasimov, șeful Statului Major al Federației Ruse, a fost puternic criticat pentru informațiile eronate referitoare la incursiunea ucraineană în Kursk. Se pare că președintele rus, Vladimir Putin, a fost informat incorect despre posibila amploare a atacului pe propriul teritoriu, ceea ce le-a permis ucrainenilor să obțină succesul. Linia de graniță nu era considerată o prioritate de către ruși, care erau concentrați pe alte fronturi, cum ar fi Harkov.

Luptele din jurul orașului Sudja sunt esențiale în contextul negocierilor de pace sau al posibilității unei încetări a focului. Ucraina își consolidează poziția înainte de alegerile prezidențiale din SUA, temându-se că sprijinul american ar putea scădea dacă Donald Trump, care a promis să pună capăt războiului, va câștiga. Atât Rusia, cât și Ucraina sunt determinate să își întărească pozițiile înainte de eventualele negocieri de pace. Ucraina dorește să demonstreze că poate desfășura operațiuni militare semnificative și să impună presiune asupra Rusiei. Asta chiar dacă atacul asupra regiunii Kursk nu va avea, probabil, un impact decisiv asupra rezultatului final al războiului. Scopul este de a le arăta atât Rusiei, cât și Occidentului că Ucraina rămâne capabilă de acțiuni importante, în ciuda dificultăților.

Cu acest nou succes ucrainean, atenția internațională a revenit asupra Ucrainei, pentru că escaladarea războiului din Orientul Mijlociu a făcut ca Occidentul să uite de sprijinul de care are nevoie Kievul. Acum, văzând și rezultate, ucrainenii trebuie sprijiniți mai mult ca niciodată.

Intrăm într-o nouă realitate a războiului, iar incursiunile ucrainene în Federația Rusă ar putea deveni tot mai frecvente. Ucrainenii de rând au toată dreptatea în a le adresa rușilor următoarea întrebare: „Страшно? Привыкайте!” (n.r. - Vă e frică? Obișnuiți-vă!).

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult