Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce voi face cu banii de la PSD, PNL și USR

Am semnat alături de 12 jurnaliști cunoscuți o Scrisoare deschisă, în care solicităm președintelui Iohannis să nu promulge legea votată de Parlament prin care „jurnaliștii” sunt scutiți de plata impozitului pe venit. Am pus „jurnaliști” între ghilimele, pentru că nu există o definiție clară a acestui cuvânt, și poate să se pretindă așa ceva orice persoană care apare la televizor sau scrie pe internet.

În afară de argumentele din scrisoare, aduc și unul personal.

Mă simt în situația unui om care merge pe stradă și asupra căruia se aruncă un individ decis să îi îndese niște bani în buzunar. Dacă mi s-ar întâmpla asta, m-aș considera îndreptățit să îl iau de guler pe respectivul și să-l duc la poliție, întrucât aș fi în legitimă apărare față de această agresiune asupra persoanei mele fizice și morale.

Sau, în situația cuiva care ar avea un cont bancar și i s-ar vârî în cont o sumă de bani fără niciun fel de aprobare.

Iar când este vorba de un gazetar care comentează critic constant actualitatea politică, un asemenea gest e o înscenare vizând compromiterea gazetarului.

Predecesori iluștri ai pesedistului Steriu, inițiatorul mânjirii jurnaliștilor, sunt Dan Voiculescu și Adrian Severin. Voiculescu, solidarizându-se la vremea aceea cu Traian Băsescu, declara public: „Noii securiști, jurnaliștii, atacă clasa politică cu niște subiecte învechite”. Și-a extins apoi cugetarea la toți românii: „Înainte de `89, toți am colaborat într-un fel sau altul cu Securitatea”. Urmărind nimic altceva decât să-și ascundă strânsa cârdășie dovedită cu zisa Securitate. Scriam atunci: „Comportamentul dlui Voiculescu, care i-a făcut pe toți românii colaboratori ai Securității, este al unui sconcs – emite jeturi de lichid puturos pentru a-și ascunde propriul miros pestilențial”.

La rândul său, pușcăriașul pentru corupție Severin, condamnat ca mitarnic pe 100.000 euro, a produs următoarea maximă: „Dacă toți suntem corupți, înseamnă că nimeni nu e corupt”.

Asta dorește PSD, să poată să zbiere la tine, cu acutele unei G. Firea sau O. Vasilescu: „Tu vorbești?!?!”.

Iar PNL și USR se poartă ca niște cutre: 1 liberal a votat „Pentru”, 2 „Contra”, iar restul de 61 (!) s-au abținut, 1 userist a votat „Pentru”, 0 au votat „Contra” – restul de 23 (!) s-au abținut. Abținerea e folositoare, că poți s-o dai apoi fie pe Tanda, fie pe Manda, după caz.

Nu poate fi corectă o lege care îl obligă pe un cetățean să ia niște bani pe care nu i-a cerut și nu îi vrea. E împotriva Drepturilor Omului. De aceea, dacă, în ciuda acestei Scrisori deschise și a tuturor luărilor de poziție din presă, legea PSD va ajunge să fie aplicată, subsemnatul voi folosi banii din impozitul astfel neplătit ca să dau în judecată statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu. Sursa foto Inquam Photos

Premierul demis, alături de cabinetul demis (prin moțiune de cenzură votată în Parlament acum mai bine de 5 luni) „TREBUIE” să-și dea demisia. Aceasta este una dintre cele mai mari aberații, repetată la nesfârșit de televiziunile care se îmbuibă cu bani de la bugetul de stat, via partidele românești beneficiare ale subvențiilor din fondurile de la buget („cheltuieli cu propaganda”).

Citește mai mult

3 zile in septembrie

Am vorbit cu Tudor Giurgiu pentru a afla cum a fost experiența filmării unui film în 7 zile și mi-a spus că a fost una foarte intensă, dar foarte eliberatoare. Mi-a spus că un film necesită un timp de documentare, în care se așteaptă aprobări, dosare și finanțări, dar în acest caz “trebuia pur și simplu să-l facem”. L-am întrebat și despre lucrul cu actorii, iar răspunsurile lui m-au bucurat, pentru că am văzut cât de important este pentru el actorul și câtă liberatate îi oferă. Mi-a spus că nu crede în actorul executant și că îi place să fie surprins de un actor care duce personajul pe o rută la care el nu s-a gândit.

Citește mai mult