Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cea mai grea noapte din viața lui Traian Băsescu

Imagine cu Traian Băsescu vorbind pe o scenă.  Foto: Inquam Photos / Elena Covalenco

Foto: Inquam Photos / Elena Covalenco

Un președinte de țară are multe griji de dus și adesea se spune că adună și multe nopți fără somn. Traian Băsescu, cât timp a fost președinte al României, nu a făcut excepție. Acesta a povestit în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24 care a fost cea mai grea noapte din mandatele sale la Palatul Cotroceni.

A fost o noapte, noaptea când știam că a doua zi vine Biden la București ca să convenim scutul de la Deveselu. Și trebuie să vă spun că nu-i ușor să iei o asemenea decizie, să o duci în CSAT și să o și treci, pentru că ai cu ce te apăra, dar ești și țintă, având un echipament de tipul celui de la Deveselu. Eee, am avut o noapte frământată. O fi bine, n-o fi bine, m-am întrebat. Până la urmă am ajuns la concluzia că dacă toți suntem dependenți din punct de vedere securitar de Statele Unite, asta e. Merg înainte și dacă vrea cineva să scoată rachetele de la Deveselu, le poate scoate când vrea”, a povestit Traian Băsescu.

Potrivit publicației Europa Liberă, scutul anti-rachetă de la Deveselu, din județul Olt, devenit operațional în 2016, este prima unitate a sistemului Aegis Ashore, varianta terestră a sistemului naval Aegis de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO și reprezintă practic contribuția Statelor Unite la apărarea antirachetă a NATO, un angajament luat în 2009 sub președinția lui Traian Băsescu, când la Casa Albă se afla Barack Obama.

Imagine cu baza de la Deveselu. Foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

În februarie 2024, Șeful Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad, le-a declarat jurnaliștilor de la Europa Liberă că scutul SUA de la Deveselu a fost upgradat în 2023, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina. Încercăm să conturăm miza acestei modernizări în condițiile în care războiul declanșat de Vladimir Putin riscă să se extindă, a ținut să mai spună Șeful Statului Major.

În ciuda asigurărilor repetate ale României și ale Aliaților că scutul are exclusiv scop defensiv, Kremlinul a acordat tot timpul o importanță simbolică imensă scutului american antirachetă de la Deveselu/ jud. Olt. Moscova l-a considerat tot timpul un gest ostil.

În decembrie 2021, pe când Kremlinul trimisese deja trupe la granița cu Ucraina, Vladimir Putin a cerut, printre altele, revenirea la arhitectura NATO dinainte de 1997, ceea ce ar fi inclus retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria și dezafectarea sistemului american antirachetă de la Deveselu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult