Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cea mai grea noapte din viața lui Traian Băsescu

Imagine cu Traian Băsescu vorbind pe o scenă.  Foto: Inquam Photos / Elena Covalenco

Foto: Inquam Photos / Elena Covalenco

Un președinte de țară are multe griji de dus și adesea se spune că adună și multe nopți fără somn. Traian Băsescu, cât timp a fost președinte al României, nu a făcut excepție. Acesta a povestit în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24 care a fost cea mai grea noapte din mandatele sale la Palatul Cotroceni.

A fost o noapte, noaptea când știam că a doua zi vine Biden la București ca să convenim scutul de la Deveselu. Și trebuie să vă spun că nu-i ușor să iei o asemenea decizie, să o duci în CSAT și să o și treci, pentru că ai cu ce te apăra, dar ești și țintă, având un echipament de tipul celui de la Deveselu. Eee, am avut o noapte frământată. O fi bine, n-o fi bine, m-am întrebat. Până la urmă am ajuns la concluzia că dacă toți suntem dependenți din punct de vedere securitar de Statele Unite, asta e. Merg înainte și dacă vrea cineva să scoată rachetele de la Deveselu, le poate scoate când vrea”, a povestit Traian Băsescu.

Potrivit publicației Europa Liberă, scutul anti-rachetă de la Deveselu, din județul Olt, devenit operațional în 2016, este prima unitate a sistemului Aegis Ashore, varianta terestră a sistemului naval Aegis de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO și reprezintă practic contribuția Statelor Unite la apărarea antirachetă a NATO, un angajament luat în 2009 sub președinția lui Traian Băsescu, când la Casa Albă se afla Barack Obama.

Imagine cu baza de la Deveselu. Foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

În februarie 2024, Șeful Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad, le-a declarat jurnaliștilor de la Europa Liberă că scutul SUA de la Deveselu a fost upgradat în 2023, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina. Încercăm să conturăm miza acestei modernizări în condițiile în care războiul declanșat de Vladimir Putin riscă să se extindă, a ținut să mai spună Șeful Statului Major.

În ciuda asigurărilor repetate ale României și ale Aliaților că scutul are exclusiv scop defensiv, Kremlinul a acordat tot timpul o importanță simbolică imensă scutului american antirachetă de la Deveselu/ jud. Olt. Moscova l-a considerat tot timpul un gest ostil.

În decembrie 2021, pe când Kremlinul trimisese deja trupe la granița cu Ucraina, Vladimir Putin a cerut, printre altele, revenirea la arhitectura NATO dinainte de 1997, ceea ce ar fi inclus retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria și dezafectarea sistemului american antirachetă de la Deveselu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult