Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum a reacționat Traian Băsescu după ce a aflat că Iohannis va candida pentru șefia NATO. „Nu credeam că acest post se scoate la concurs”

Băsescu și Iohannis. Foto: Inquam Photos

Foto: Inquam Photos

Traian Băsescu, fost președinte al României, a precizat într-o intervenție la Digi24 că șeful statului, Klaus Iohannis, trebuie să aibă în spate toată echipa MAE și cea a Executivului, pentru o candidatură la NATO, fiind nevoie în „mod obligatoriu” de reacții ale șefilor de stat și de Guvern din Alianța Nord-Atlantică. 

„Trebuie să ştiţi că, în interiorul NATO, desemnarea secretarului general este un act politic, pe care şi-l arogă în primul rând Statele Unite, dar şi celelalte două puteri nucleare din NATO - Marea Britanie şi Franţa. De asemenea, în desemnarea secretarului general NATO se are în vedere şi rotaţia prezenţei în Consiliul de Securitate a membrilor nepermanenţi, în aşa fel încât cele trei puteri nucleare să nu aibă surprize la voturi. Lucrurile sunt foarte complicate. Personal, aş spune, poate puţin ironic, că nu am crezut niciodată că se scoate la concurs postul de secretar general NATO, dar se pare că s-a scos şi domnul Iohannis s-a înscris la acest concurs. Rămâne de văzut care va fi finalul”, a declarat Traian Băsescu.

În opinia sa, este foarte bine dacă prin candidatura lui Klaus Iohannis se pune sub semnul întrebării prezenţa lui Mark Rutte în funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice. 

„Mark Rutte este un om care dispreţuieşte România şi nu ar trebui să acceptăm prezenţa lui în nicio funcţie la nivel NATO sau la nivelul Uniunii Europene. Şi-a condus destul ţara şi a făcut destul rău României”, a afirmat fostul şef al statului. 

Traian Băsescu a subliniat că această candidatură a lui Klaus Iohannis trebuie în mod obligatoriu să fie susţinută şi de Guvern şi de Ministerul Afacerilor Externe.

„Nu numai că putem bănui, e obligatoriu să fie susținut de Guvern și partidele Coaliției. Dacă Iohannis a făcut anunțul fără a avea o strategie de negocieri, de politică externă, legată de desemnarea dânsului, a făcut o greșeală. Nu poți să obții funcția decât cu negocieri majore, unde șef de filă e MAE, cu toți ambasadorii, cu toate direcțiile din MAE. E un lucru complicat obținerea asemenea funcții”, a mai spus Băsescu.

Mai mult, fostul președinte a punctat că trebuie să vină și reacțiile externe. „După părerea mea trebuia să urmeze astfel de mesaj după primul anunț, cel care a fost mai mult un semnal. Încă de atunci trebuia să existe semnale publice, pentru că anunțul a fost public. În mod obligatoriu trebuie să fie reacții de la șefii de stat și de Guvern. Să nu rămână tăcuți, mai ales dacă mulți sunt înțeleși pentru Rutte”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult