Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cea mai „tare” scenă din „The Ballad of Buster Scruggs”: gânditorul și găina care naște pui vii

The Ballad of Buster Scruggs

Foto: imdb.com

Din filmul The Ballad of Buster Scruggs, decupez un episod care vorbește despre condiția Artistului și a gânditorului, în general. Deși acțiunea este plasată în secolul al XIX-lea, cel al extinderii națiunii americane, întâmplarea ne invită să privim prezentul și să medităm asupra răsturnării valorilor, a dezorientării morale.

Actorul, un tânăr lipsit de mâini și de picioare, este purtat din loc în loc de stăpânul său, într-o căruță din acelea de circ, asemănătoare cu diligența. Acolo unde opresc, impresarul improvizează prin rabatarea elementelor căruței o scenă cu decor și draperii, apoi aprinde niște lămpi cu gaz care proiectează lumina către centrul scenei, pe un scaun pe care se află Artistul, încarcerat în propriile limite fizice precum o statuie vorbitoare. Recuzita, spectacolul de lumini și umbre, ciotul uman care declamă dramatic sunt menite să atragă spectatorii, iar aceștia nu întârzie să apară, mânați, desigur, de curiozitate. Actorul, nevoit să uzeze doar de forța privirii și a glasului, recită fragmente tragice din Shelley și Shakespeare. Ochii săi aruncă scântei, vocea înflăcărată anunță evenimente înfricoșătoare. De fiecare dată, discursul său sfârșește cu cuvintele lui Abraham Lincoln, care definește democrația ca fiind guvernarea poporului, de către popor și pentru popor. Înălțătoare cuvinte, numai că prea puțini sunt cei care le ascultă, sau care le înțeleg, pentru că, de fapt, ei sunt atrași mai mult de spectacolul handicapului fizic, apoi aruncă grăbit un bănuț în pălăria circarului. Un public needucat, dornic de distracții facile, care respinge calea complicată către esența lucrurilor. În patria ideilor, Gânditorul rămâne singur și condamnat să piară. Președintele Lincoln însuși este un exemplu în acest sens...

Disperarea se revarsă din ochii Artistului după ce publicul s-a împrăștiat, când cei doi se dezmorțesc în serile reci la focul aprins lângă căruță, stăpânul făcându-și calcule în legătură cu mersul afacerii sale și hrănindu-și sclavul atât cât să nu moară de foame. Privirea nefericitului imploră soarta să-i curme chinul, iar ocazia se ivește curând. Pe când numărul privitorilor e tot mai mic, iar al gologanilor câștigați asemenea, stăpânul încheie un târg prin care dobândește o nouă sursă de câștig; o găină aparent inteligentă, care, plasată în fața unor panouri cu cifre, alege răspunsul corect la operațiile aritmetice propuse de spectatori, lovind cu ciocul numărul de pe panou. Evident, această născocire captează public, pentru că pare interactivă și în zona facilă, de entertainment. Acum nu mai este nevoie de Artist, stăpânul poate să se debaraseze de el și îl aruncă de pe parapetul unui pod, în râul adânc de dedesubt. Jertfa este primită; căruța își continuă drumul spre alt oraș, cu noul său show, a cărui vedetă este nimeni alta decât găina „inteligentă”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vă mulțumesc pentru panseu!
    Acest articol merita mai mult de un comentariu.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult