Foto: Variety.com
Mă simt inspirat. Tocmai am văzut în cinema filmul „A Star Is Born”, cu Bradley Cooper și Lady Gaga. Am anticipat filmul ăsta vreo 3 zile, timp în care am ascultat pe repeat și am învățat pe de rost coloana lui sonoră și am căutat inclusiv niște interviuri cu actorii principali. Dacă vă place „The Doors”, cu siguranță vă vor plăcea și toate interpretările muzicale ale lui Cooper de aici.
Sunt multe detalii interesante demne de menționat și sper să le acopăr pe toate.
1. Filmul din 2018 este a patra ecranizare reușită a scenariului în cauză. De fapt, e undeva la a șaptea ecranizare, dar unele nu merită menționate. Cele aparent memorabile au în distribuție actori precum Barbara Streisand (1976) și Judy Garland (1954), prima fiind realizată în 1937. Încă nu am văzut variantele vechi, dar cu siguranță le-am pus pe to-do-list.
2. Filmul pare o biografie în toată regula. Și totuși chiar nu este. Nici măcar numele rolurilor principale nu se păstrează de la o ecranizare la alta. E doar un scenariu extrem de realist, care te face să crezi că Jackson Maine și Ally (varianta 2018) chiar au existat.
3. Dacă te uiți la trailer și la rezumat, îți faci impresia că e genul de dramă care îți va lăsa un gust amar în final, cu un sfârșit clasic în care ei se despart, iar dragostea lor moare sub presiunea celebrității. Și nu e deloc așa. E o poveste de dragoste veritabilă, din primul și până în „foarte” ultimul moment.
4. Bradley Cooper, care e actor, și nu muzician, își folosește vocea proprie pentru a cânta. Într-un interviu, mărturisește că a ajuns la performanța asta în aproximativ șase luni de exercițiu, timp în care și-a transformat vocea pentru a ajunge cu o octavă mai jos. Atât stilul lui de muzică din film - blues rock -, cât și personalitatea personajului, îmi amintesc puternic de Jim Morrison. Tot el e și regizorul filmului, debutând în această poziție.
5. Lady Gaga face și ea un rol de excepție, transformându-se total față de cum o știm în lumea muzicii, atât ca aparență fizică, cât și ca stil muzical. Eu am descoperit, cu plăcere, o față umană a acestei cântărețe care alege, în general, să își ascundă fața în spatele machiajelor excesive și a clipurilor extravagante.
6. Interpretările ambilor actori, atât luate separat, dar mai ales jocul lor scenic în raport unul cu celălalt, îți taie respirația. Jackson Maine, blues-rockerul rutinat de concerte și celebritate, parțial traumatizat de o copilărie fără părinți, crescut de fratele mult mai mare decât el, și devenit alcoolic și dependent de droguri, o întâlnește într-un bar pe Ally, o chelneriță care cântă ocazional coveruri celebre (în film - Patricia Kaas) într-un bar de gay, dar care mai compune și cântece proprii, deși nu are curajul să le cânte. E cucerit pe loc de ea și o invită să se cunoască mai bine. Petrec noaptea împreună, dar a doua zi Ally își imaginează că o celebritate cum e Jack Maine nu va avea interes pentru ea mai mult decât o noapte. Așteptările îi sunt plăcut înșelate, întrucât Maine își trimite a doua zi șoferul să o escorteze pentru un duet în concertul lui din acea seară. Cu greu convinsă, Ally are în acea seară ocazia de a-și cânta prima compoziție proprie (melodia "Shallow") pe o scenă cu câteva mii de spectatori. Povestea de dragoste continuă într-un romantism tumultuos, dar și grațios, până - cum spuneam mai devreme - chiar la sfârșitul filmului.
7. Toată muzica din acest film a fost compusă cu dedicație, așa cum americanii sunt obișnuiți să facă de multe ori la Hollywood. Totuși, acest aspect merită menționat, cu atât mai mult cu cât vorbim de două genuri muzicale diferite (blues-rock-ul lui Jack Maine și pop-ul lui Ally), cu compoziții de excepție.
8. În final, trebuie să menționez că pelicula a fost deja luată la ochi de către critici, care spun că în mod sigur va fi una din nominalizările Oscar.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.