Foto: Steve Allen Travel Photography / Alamy / Alamy / Profimedia
La început de an, până să se pornească pandemia, mă gândeam la manifestări cu iz antisemit ce au produs rating în anul ce tocmai se încheiase. La asta se adaugă sondajul din noiembrie 2019 (aici) care, între altele, ne-a confirmat existenţa antisemitismului potenţial sau latent. El se alimentează probabil din zvonistica conspiraţionistă globală şi din prejudecăţile despre evrei care, de două secole, se preumblă prin spaţiul public şi privat din România. Sondajul ne spune că pe scala Bogardus a distanţei sociale (valori 1-7, unde valoarea maximă semnifică respingere totală) evreii au obţinut 3,6. În acelaşi timp, 5% dintre respondeţi consideră că evreii nu ar trebui să vină în România, 11% că evreii au mai multe drepturi ca majoritatea, iar 32% apreciază că evreii ar face mai bine să trăiască în Israel. Iată deci o realitate aparent liniştitoare, dar care poate declanşa manifestări de ură în conjuncturi speciale.
Aşa se face că gâlceava iscată timp de câteva luni privind atribuirea unui sediu pentru Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustul din România a fost întreţinută în media şi pe reţele de socializare cu sprijinul binevoitor a diverşi actori civici sau funcţionari publici. Şi-au reunit forţele cu iz antisemit şi pe alocuri naţionalist şi l-au ambalat într-un mesaj fals, de oportunitate ecologică, istorică sau context ambiental, viceprimari ai municipiului Bucureşti, lideri de opinie care militează pe reţele sociale, directori sau demnitari din cultură. La aceştia s-au asociat rapid purtători de drapel ai mesajului extremist de dreapta.
A urmat campania prezidenţială. Ceea ce se anunţa încă de prin 2018, a devenit realitate: actualul şef al statului a fost imaginat, dinspre politic şi media, drept simbol al nazismului, deci răul cel mai mare, doar, doar să nu obţină suficiente voturi.
Un raport al Ministerului Public informa că în 2018, din cele 42 de dosare aflate în lucru sub incidenţa ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002, numai 8 au fost soluţionate, din care 5 clasate şi 1 trimis în judecată. La asta am adăugat şi experienţa institutului, care are câteva plângeri pe această lege. Unele dintre ele stau de ani buni în sertarele parchetelor, deşi reclamă evenimente cu un conţinut clar de promovare a unor simboluri naziste sau legionare.
Un alt aspect este agresivitatea şi vulgaritatea mesajelor antisemite şi antiroma, unele dintre ele incitatoare la ură, care se preumblă nestingherit pe reţele de socializare. Sau felul în care anumite grupuri s-au reorientat înspre spaţiul online ca mijloc de a promova ura şi de a radicaliza pe ceilalţi.
Paradoxal aceste realităţi coexistă cu faptul că partidele extremiste sunt practic nesemnificative. Ele reuşesc de ani buni scoruri electorale sub pragurile impuse de legile electorale. De asemenea, manifestaţiile sau protestele civice având ca scop declarat discriminarea sau ura faţă de celălalt nu reuşesc să scoată în stradă mai mult de câteva zeci de persoane. De aceea, nu de puţine ori, asociaţii cu proiect extremist le regăsim prezente în evenimente civice care aglutinează o diversitate de ONG-uri. Astfel mari subiecte sociale, precum Roşia Montană sau referendumul pentru familie, au fost prilej pentru asocieri sau întâlniri de orientări valorice foarte diverse. Deşi poate acest lucru a contribuit la a crea impresia unui număr mare ce poate insufla o forţă de presiune, în realitate se produce o diluare a mesajului. Acesta este produs de actori cu interese deosebite, uneori divergente.
Prin urmare, ceva pluteşte în aer! Perioada stării de urgenţă a fost pentru noi ocazia de a vedea cu mai mare acurateţe dinamică antisemitismului în 2019 şi ce aduce nou în acest domeniu o stare de criză. Colegii mei, Roxana Popa şi Marius Cazan, au inventariat, grupat şi interpretat manifestări de antisemitism pe perioada 2019 - aprilie 2020. Ei au realizat un raport de monitorizare din care voi prelua ceea ce apreciez ca fiind mai important.
În perioada analizată, au fost puţine evenimente de vandalizare a locurilor şi simbolurilor evreieşti. Anchetele poliţiei însă descoperă deseori cauze naturale ale actelor de vandalism ori vinovați minori, care nu pot fi trași la răspundere. De exemplu, pentru cele peste 70 de monumente funerare devastate în martie 2019 în cimitirul evreiesc din Huși, autoritățile au indicat drept autori trei minori cu vârste între 15 şi 16 ani. Un astfel de demers, care nu este singular, prin care autorităţile cercetează aceste situaţii nu contribuie la sentimentul de siguranţă de care are nevoie comunitatea evreiască.
La 18 ani de la OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, administraţia locală sau persoane publice promovează în diverse forme cultul unor persoane vinovate de crime de război. În 4 localităţi primăriile se încăpăţânează să menţină străzi cu denumirea de Ion Antonescu. Un viceprimar afirma în 2019, într-un gest de sfidare a legislaţiei, că va face un bust Ion Antonescu. Suprarealismul administraţiei locale uneori atinge limitele absurdului, atunci când propune ca aplicarea legii să se facă prin consultarea cetăţenilor. În septembrie 2019 ca urmare a unei solicitări făcute de un cetăţean Primăriei Râmnicu Sărat, pentru redenumirea străzii Ion Antonescu, autorităţile locale au răspuns că o eventuală schimbare se va face după ce se „va organiza o consultare cu cetăţenii din zonă”. În plină pandemie şi stare de urgenţă, un fost demnitar, cadru didactic universitar promova pe Facebook cum „stă în casă” cu fotografia-tablou a mareşalului. Postarea a fost în cele din urmă ştearsă de Facebook, dar a reuşit să atragă comentarii extrem de favorabile.
În 2019 au fost 2 cazuri în justiţie care solicitau, direct sau indirect, reabilitarea unor persoane vinovate de crime de război. În cazul lui Mircea Vulcănescu justiţia a decis definitiv că el nu a fost condamnat politic şi, prin urmare, decizia condamnării pentru crime de război rămâne una penală. În alt caz, Judecătoria Panciu arăta că Gheorghe Alexianu, guvernatorul Transnistriei, condamnat pentru crime de război, unul dintre responsabilii de frunte ai Holocaustului, ar fi fost condamnat politic, deşi în discuţie era aceiaşi lege 312/1945. Drept pentru care, Tribunalul Vrancea a dispus rejudecarea acestei speţe. Astfel de decizii divergente îşi află explicaţia, în parte, în lacunele cunoaşterii istoriei şi superficialitatea cu care unii magistraţi se apleacă asupra actului justiţiei „celei oarbe”.
În mod firesc, ca orice situaţie de criză, pandemia a alimentat şi teoriile conspiraţioniste sau a dinamizat discursul antisemit al ţapului ispăşitor la care excelează grupările radicale de dreapta. În această primăvară au apărut articole, cu precădere în spaţiul online, care susţin că în spatele crizei sanitare se află evreii sau statul Israel. Majoritatea informaţiilor transmise în astfel de articole accentuează ideea că evreii ar profita de criza apărută. Un alt tip de retorică este aceea care pune stigmatul evreităţii asupra unor persoane care, în condiţiile crizei, gestionează domenii cheie. De exemplu, guvernatorul Băncii Naţionale este demonizat şi i se aplică etichete antisemite pentru a accentua şi explica managementul acestuia pe timp de criză.
Cât de poluat este aerul cu asemenea mesaje, în timpuri normale sau de epidemie, puteţi afla de aici.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Citește Talmudul cucoană.
Atrocitățile despre care vorbești matale sunt descrise ca și îndemnuri în Talmudul pe care l-am publicat în aceste comentarii.
Rasa superioară de care vorbești matale se pare că nu-și dorește, conform Talmudului, decât să strivească sub bocanc rasele care nu-i aparțin.
Conform Talmudului, ei se ocupă cu încălecarea celorlalți încă de prin anii 500.
Hoțul strigă “Hoții”
Q.E.D. În fața publicului auditor.
L.M.C. Adică La Mintea Cocoșului
1. Dialog al surzilor.
2. Două popoare diferite și aproape antagonice pe același teritoriu împărtășim aceeași limbă.
3. Dorința de a face să conviețuiască două concepte care se exclud unul pe celălalt: creștinismul care îl vede pe Hristos ca salvator și evreismul care-l contestă pe acesta..
Nu noi spunem: “huo evreii”.
Ci evreii spun de acum 2000 de ani: “amăgitorul acela”.
Atât această expresie cat și Talmudul sunt atestate istoric.
Adică nu pot fi contestate sau dezbătute.
4. Aruncarea la gunoi a prezumției de nevinovăție. Emiterea de verdicte fără proces.
Așadar sunt îndreptățit să declar că situația este defectă la modul generalizat. Și că nu mai este nimic de făcut.
Dușmanii mei sunt casnicii mei.
Evreii pot să stea liniștiți într-un fotoliu cu o bere în mănă și să asiste la așa zisa dezbatere pe care o am eu cu Florian Coman.
Care emite pretenția că și el este român. Nu știu și dacă ortodox.
QED NB
“1. Ion Antonescu nu e desfiintat din tastatura mea ci de faptele sale.”
Puteți să o luați și ca un atac la persoană dar eu vă spun că maladia de care suferiți dumneavoastră este specifică vremurilor în care trăim.
Se numește brainwashing. Spălare pe creier.
Prin înghițirea cu polonicul de la media mainstream și de la sursele istorice mainstream care sunt eminamente proevreiești dacă nu chiar evreiești.
Dovezile de care vorbiți dumneavoastră și pentru care mă trimiteți la Arhiva Națională, sunt pur și simplu hârtie igienică. Sunt invenții bine fabricate. Totul ține de cat de dispus ești să le înghiți cu polonicul.
“2. Ceea ce scrie in Talmuld nu justifica Holocaustul dupa cum nici Vechiul sau Nou Testament nu justifica Inchizitia.”
Talmudul este o declarație a evreilor asupra ne-evreilor de cel puțin două mii de ani. Nu este o invenție postbelică.
Închiziția aparține unor rătăciți: catolicii.
Noi ortodocșii respingem ordinăria pe care am putut s-o facă catolicii făcându-i un bad advertising lui Hristos Mântuitorul.
Celor cuceriți cu forța de catolici prin inchiziție nu cred că le-a mai ars de a se orienta către Hristos. Decât cei care cu adevărat au crezut că ceea ce făceau catolicii era o porcărie ordinară.
Răutatea esențială care a generat orice violență, orice război, orice cruzime de natură fizică sau psihică la adresa omului de a lungul celor 2000 de ani nu aparține ortodoxiei.
Cine nu observă acest lucru este lipsit de cunoașterea simplă a istoriei. Nu-i pretind nimănui să cunoască până la capăt ortodoxia. Simpla cunoaștere a unei istorii corecte ar dovedi că această răutate nu aparține ortodoxiei.
Nu mai simpla acceptare că cele scrise în Talmud sunt reale și verificabile, ar trebui să pună pe gânduri orice om sănătos la cap.
Eu nu vreau să spun că dumneavoastră nu sunteți sănătos la cap. Dar vă bag sub ochi un lucru evident cum ar fi Talmudul și dumneavoastră îl băgați sub preș dorind discutați lucruri catifelate cu mine.
Nu este limpede că prin ceea ce scrie Talmudul acesta desființează rasa umană cu excepția evreilor?
Sunt eu cumva autorul Talmudui?
De ce nu ies pe ecranele televizoarelor evreii să se dezică de Talmud atunci când acuză omenirea că a practicat un holocaust asupra lor?
De ce atâta lume este intoxicată cu noțiunea de Holocaust iar dacă întrebi 10 persoane la întâmplare pe stradă despre Talmud, habar n-au?
Vă spun eu: vedeți cui aparține presa din ultimii 2000 de ani. De când se scria pe hârtie în fază incipientă.
Vedeți cui aparțin canalele Discovery, Historia și așa mai departe și revistele de specialitate.
“3. Dupa cum am spus si anterior Holocaustul trebuie integrat istoriei noastre nicidecum imputat sau anexat generatiilor actuale.”
A afirma dumneavoastră că trebuie să integrăm holocaustul este o agresiune concretă a dumneavoastră ca persoană asupra mea ca persoană. În această societate presupus civilizată aș avea tot dreptul să vă dau în judecată și să ceri daune pentru această intenție a dumneavoastră. De ce? Pentru că mă culpabilizați fără prezumția de nevinovăție ca un posibil urmaș al unor posibili executori ai unui Holocaust în România.
Și cu aceasta mi-ați declarat război pe față.
Dacă amândoi vorbim românește și locuim pe teritoriul României, care este garanția că pe noi ne unește un set de valori?
Niciuna.
Deocamdată nu mă numesc conaționalul și compatriotul dumneavoastră.
“4. Holocaustul e o problema pe care societatea romaneasca nu si-a rezolvat-o inca. Am dat exemplul masacrului de la Odessa. Negarea antisemitismului ne va mentine multa vreme pe locul doi pe care cred totusi ca nu-l meritam.”
Nu există un concept numit antisemitism decât cel inventat chiar de evrei.
Ei singuri au identificat momentele istorice și conjuncturile prin care să se declare prigoniți.
Dacă tot mă trimiteți la surse, vedeți cine sunt cei care s-au întâlnit la Londra ca să bată palma să-i sponsorizeze războiului Hitler, război în care, este adevărat, alături de alte naționalități la Auschwitz și Dachau au murit și evrei.
Este treaba lui Hitler de ce a avut el în bătaia lunetei pe evrei. Dar nu este și treaba românilor ortodocși.
“5. Comentariile dumneavoastra vorbesc foarte mult despre dumneavoastra, narcisismul nefiind un cap de acuzare ci o constatare. De altfel nu mi-a displacut toata anecdotica pe care ne-ati livrat-o.”
Țineți neapărat să aveți un limbaj sclifosit, tipic intelectualist. Care nu duce nicăieri.
Nu mă interesează să fiu iarăși în lumina reflectoarelor. Am intervenit în subsolul acestui articol ca să spun că nu mai puteți urina pe noi românii ortodocși.
Dacă dumneavoastră ca persoană țineți neapărat să purtați povara unui Holocaust românesc imaginar, sunteți invitatul meu.
Dar până la emiterea unei sentințe judecătorești definitive, în urma unui proces legal și profesionist, ne bucurăm în continuare de prezumția de nevinovăție.
Și vă sfătuiesc să invocați și dumneavoastră în viața dumneavoastră prezumția de nevinovăție atunci când veți ajunge în situații dificile.
Pentru că la vremea aceea vă veți aduce aminte că nu prea ați fost dispus să acordați această prezumție de nevinovăție.
Talmudul nu are doua mii de ani el fiind compilat in secolul cinci AD.
Daca ne stergem la fund cu documente istorice adica ignoram izvoare istorice atunci e mai greu sa intelegem istoria. In plus mai sunt si victimele.
Inainte sa ma dati in judecata mai cititi o data punctul trei. Imi permit un scurt metatext. Se pune ca, generatia actuala, mai precis romanii de azi nu pot fi acuzati de Holocaust in acelasi timp afirmandu-se necesitatea intelegerii acestui moment istoric. Sunteti cam iute pentru un om cu simtul umorului.
Pentru epitetele cu care m-ati gratulat, va inteleg, caci veniti din presa/media romaneasca care intotdeauna m-a interesat minimal.
In rest. Numai bine!
Am cunoscut în București în Vatra Luminoasă, o bătrână de peste 90 de ani, evreică. Rahila Vascoboinic.
Trăia într-un bloc de garsoniere la etajul unu și avea grijă de ea o organizație evreiască de pe București în schimbul rămânerii garsonierei acestei organizații după moartea ei.
Fiul ei, care astăzi ar trebui să aibe binișor aproape de 70 de ani, Emil Vascoboinic, trăiește în Belgia.
Rahila Vascoboinic și soțul ei s-au refugiat din Republica Moldova în România fiind bine primiți. Iar ea a primit post de profesoară de franceză aici în București.
Și au dus-o bine mersi crescându-și copilul care a preferat să emigreze în Belgia.
L-am cunoscut și pe Emil Vascoboinic, fiul acesteia.
În ce condiții?
Din cauza bătrâneții bătrâna a început să sufere de boli digestive care cu siguranță o duceau către moarte.
Motiv pentru care Emil Vascoboinic, fiul acesteia, a venit din Belgia, de unde venea foarte rar, ca să o mai vadă o dată în viață pe mama lui. Care trăia singură singurică în acea garsonieră. Iar cam singurii prieteni ai ei eram noi, ortodocși.
La un moment dat, doi escroci au bătut la ușa bătrânei Rahila Vascoboinic și s-au dat drept lucrători la gaze.
I-au spus că are o problemă la gaze și că o costă o sumă foarte mare.
Pe cine credeți că a sunat bătrâna evreică Raheia Vascoboinic prima dată?
Pe mine.
Și mi-a explicat care este situația.
În secunda doi am sunat la Distrigaz care mi-a explicat că ei nu au oameni în teren pentru verificări și că ei nu cer bani.
Așadar, am intrat peste cei doi, le-am arătat o legitimație aiuristică și i-am făcut să plece. Ulterior bătrânei i-a venit rău și am dus-o la spital și ne-am asigurat că totul este ok.
Cine credeți că a dus-o pe brațe până în camera de gardă?
Eu.
Persoana care mai venea pe la ea să o întrebe de sănătate era o altă evreică, doamna Leibovici. Tot de pe Vatra luminoasă.
Nici cu acea doamnă nu am avut probleme de diferend de opinie. Dar noi știam că noi suntem ortodocși și că ei sunt evrei.
Rahila Vascobonic a fost internată la spitalul evreiesc din Bucureștii Noi. Cam vizavi de Cristim. Parcă pe Strada Jimbolia.
Cine credeți că a vizitat-o pe ultima sută de metri? Eu și cu soția mea.
Emil Vascoboinic nu a mai venit.
În hăbăuceăla noastră am vorbit la telefon cu fiul ei, Emil Vascoboinic și i-am sugerat că ar fi bine să-i aducă bătrânei un preot.
Vă dați seama ce năuci puteam fi la vremea aceea neștiind că evreii neagă ortodoxia și preoții ortodocși?
Aici am vrut să ajung.
Evrei au trăit după voia lor în țări ortodoxe. Printre care și România.
Și-au petrecut copilăria între români care de înviere mergeau cu ouă roșii și cozonaci la biserică, simțeau probabil acel freamăt al învierii între ortodocși și așa mai departe.
Nu vorbesc aici despre anii de după revoluție. Vorbesc aici și despre anii 50.
Și se pare că nu s-au molipsit. Bine, mă veți întreba, de ce le ceri tu lor să vină la credința ta?
Cred că nu am înnebunit la cap să le cer să vină la credința mea.
Tot așa cum nu le cer arabilor să vină la credința mea.
Dar în același timp le spun și unora și altora că se află în înșelare în credințele lor.
Și nu am de gând să fiu politically corect în această speță.
Întrebarea care se pune este: de ce prin Talmudul lor, ei ne consideră pe noi niște venetici și idioți că nu venim la credința lor?
Ca să fie mai limpede, de ce nu ne lasă în pace?
Noi spunem: Adevărat a înviat! atunci când preotul strigă Hristos a înviat!.
Ei de 2000 de ani spun despre mântuitorul Hristos: “amăgitorul acela”.
Și declară că îl așteaptă în continuare pe mesia.
Și cine sunt cei încălecați?
Noi. Noi cei acuzați că suntem antisemiți.
Știu, veți spune că Liviu Dragnea este de vină pentru tot. Pentru că el este român.
Și nu este evreu.
Dar v-aș spune că Liviu Dragnea a fost înconjurat de patru consilieri evrei care nu știau decât ebraică și engleză.
Nu știau română.
Ne mai miră de ce Liviu Dragnea este în pușcărie acum?
Matrapazlâcurile românești în niciun caz nu se pot compară cu vicleniile și ororile gândite și practicate de evrei.
Sub acoperișul că Talmudul le îngăduie evreilor să facă orice cu ne-evreii, conștiința lor este anesteziată și se uită cu dispreț la orice ne-evreu.
Aștept un evreu să mă contrazică, aici la comentarii.
Nu este treaba mea de ce n-au vrut ei să se bucure de învierea Mântuitorului.
Nu este treaba mea de ce n-au vrut ei să se bucure de căldura emanată de atmosfera din zilele Paștelui ortodox.
Dacă ei vor să se depărteze de soare și să nu se mai bucure de căldura acestuia, este exact treaba lor.
Dar pe noi să ne lase în pace.
Toate cearșafurile de argumente de mai înainte culminând cu Talmudul pot fi desființate cu 5 rânduri?
De unde dragostea de nezdruncinat pentru o minciună la adresa românilor: holocaustul?
Au fost adunate toate dovezile care să justifice aceasta dragoste de “adevăr”?
Desființezi un om (Ion Antonescu) doar din tastatura computerului din biroul tău de parcă ai călca pe o râmă.
Eu zic că neseriozitatea, netemeinicia și superficialitatea abordării tale este caterincă.
Una proastă.
2. Ceea ce scrie in Talmuld nu justifica Holocaustul dupa cum nici Vechiul sau Nou Testament nu justifica Inchizitia.
3. Dupa cum am spus si anterior Holocaustul trebuie integrat istoriei noastre nicidecum imputat sau anexat generatiilor actuale.
4. Vastele dumneavoastra cearsafuri de argumente au vag de a face cu discutia despre Holocaust, ele continand multe referinte personale, anacronice si asocieri de persoane fara autoritate fata de subiect. Exemplul cu Talmudul si multe povestiri despre fapte de dupa 1945 care ar infirma antisemitismul de inceput de secol. Holocaustul e o problema pe care societatea romaneasca nu si-a rezolvat-o inca. Am dat exemplul masacrului de la Odessa. Negarea antisemitismului ne va mentine multa vreme pe locul doi pe care cred totusi ca nu-l meritam.
5. Comentariile dumneavoastra vorbesc foarte mult despre dumneavoastra, narcisismul nefiind un cap de acuzare ci o constatare. De altfel nu mi-a displacut toata anecdotica pe care ne-ati livrat-o.
Citește Talmudul cucoană.
Atrocitățile despre care vorbești matale sunt descrise ca și îndemnuri în Talmudul pe care l-am publicat în aceste comentarii.
Rasa superioară de care vorbești matale se pare că nu-și dorește, conform Talmudului, decât să strivească sub bocanc rasele care nu-i aparțin.
Conform Talmudului, ei se ocupă cu încălecarea celorlalți încă de prin anii 500.
Hoțul strigă “Hoții”
Bai Dragos,
Uite, sa ma ierti ca iti scriu… nu e nimic de capul meu.
De dupa Revolutie si pana acu niste ani am facut “ce a vrut” muschii mei.
Am fost producator, realizator si prezentator de emisiuni radio si tv. Niste panarame facute de o panarama. Eu.
Filip Stoler este numele meu. Dai si tu o cautare pe net.
M-am tras de barnetz cu Calinescu, Julea, Huidu, Gainusa, Petre Barbu de la Forbes, Florin Dumitrescu de la Sarmalele Reci si altii.
M-am spalat la creier cu 2 scoli BBC de radio si tv (hooopaaa! Platite din banii lui Soros si administrate de Cristina Guseth de la GDS), inca de pe vremea cand se facea armata la arcuri. M-am jucat de-a Political Correcteness si am incercat sa respect regulile unui joc pe care nu il asimilam la urma urmei.
M-am mai intretinut nitzel si cu Alin Teodorescu, nitzel si cu Mircea Dinescu. M-am culcat cu Patapievici. Adica cu cartea pe noptiera pe la 3 dimineata. Nu imi mai place acum.
Chestii de-astea. Mai bag si io o engleza fluenta, o franceza cat de cat.
N-am timp si n-are rost sa-ti spun tot.
Eu nu prea le am cu sofisticateniile.
Am si io o poveste pentru tine:
Cica in iad ardeau doi. Unul era un hot. Altul un scriitor. Hotul ardea la flacara mica. Scriitorul, palalaia cat casa. Scriitorul urla:”De ce asta arde la foc mic si io la focul asta?!”
Raspuns:”El a furat o data, de doua ori, de trei ori. Tu si acum mai smintesti generatii intregi cu scrierile tale”.
Eu nu stau sa-ti talcuiesc povesti. Ti-am zis ca nu sunt sofisticat. Intelegi ce vrei. Ca “de-aia n-am murit noi la revolutie”. Pentru libertate.
Eu am ales sa fiu ortodox.
De fapt asa m-am nascut, dar am ales mai tarziu.
As putea sa te iau ca mormonii cu “N-ati vrea sa dicutam despre Dumnezeu?”. As putea sa fac ca neoprotestantii: sa-ti arunc biblia peste gard in curte si sa te palmuiesc cu citate din ea pana te-ar apuca ameteala. Daca as face asa as face de ras ortodoxia si 2000 de ani de intelepciune.
De vreo 2 ani nu mai merg la biserica. Dar nu ca sa reneg ortodoxia, ci tocmai ca sa mai raman ortodox.
Cancerul intelectual care macină societatea "rafinată" apuseana, noul dumnezeu la care se închină aceasta societate se numește political correctness.
O întreagă societate contemporană este brainwashed de către acest concept toxic. Acceptarea necondiționată și a celuilalt în ciuda evidenței adevărului.
Dumnezeu care ne-a făcut este înlocuit samavolnic cu political correctness. Ortodoxul care crede în ceea ce s-a întâmplat în Sodoma și Gomora este judecat samavolnic de noua lege political correctness, când afirmă că homosexualitatea este păcat.
Serena Williams este o activista descreierata a acestui concept draconic. Why? Because I'm a woman? Why? Because I'm black? Strigă ea. Dar n-a nedreptățit-o nimeni cu nimic. E cumplit.
Dragos, ortodocșii nu sunt niște tipi serafici care plutesc la 10 cm deasupra pământului cu un zâmbet tâmp pe fata ca dupa o doza de antidepresive.
Sunt simpli, nepreocupați de teoria conspirației, au Facebook, telefon mobil, mașină, mail și toate cele necesare. Au copii, familie, joburi, chiar business-uri.
Amnesty International ar trebui să se ocupe în mod egal și de drepturile lor chiar dacă sunt majoritari. De ce știrile îi demonizează pe ortodocși atunci când isi trimit mesajele pe care le consideră ei potrivite prin mail, Facebook, YouTube sau oricare alt mijloc de comunicare.
La ce dumnezeu se închină colegii voștri de la știri? La political correctness sau la Dumnezeul în care s-au botezat la biserică? Ce crestini sunt acestia? Cine e turbat în momentul de față? Ortodocșii sau homosexualii care vor să împiedice acest referendum cu orice preț?
Instrumentele democratice sunt valabile doar pentru anumite ideologii sau pentru toată lumea?
E O INTREBARE! NU O LEGE! ESTE RE-FE-REN-DUM! Ne-am batut pentru asta la revolutie!
Pentru mine creștin ortodox lucrurile arata cam așa: am impresia că toate organizațiile LGBT stau în spatele vostru în studio și vă furnizeaza frenetic toate argumentele pentru anularea referendumului.
Cinematografia a lansat ideea că un îndrăcit trebuie neapărat să aibe ochii bulbucați, să tremure epileptic și să vomite cu jet. Ce prostie, nu-i așa? Așa își dorește diavolul să percepem noi ideea despre îndrăciți. În realitate noi învățăm în ortodoxie că îndrăcirea înseamnă preluarea ideilor dracului și conviețuirea cu ele.
Eu nu vă blestem pentru că nu am voie să fac asta dar vă amintesc că atunci când veti traversa un moment de cumpănă în viață cum ar fi îmbolnăvirea unui membru al familiei vă veți aduce aminte că v-ați închinat acestui dumnezeu numit political correctness. Iar atunci degeaba vă veți ruga acestui dumnezeu pentru că nu va avea puterea să vă ajute.
N-am nicio îndoială că mă veți categorisi repede drept un spălat pe creier cu religia. E reciproc.
Și eu vă acuz că sunteți spălați pe creier de political correctness.
Am facut si eu o spalare pe creier cu cele doua scoli BBC. Puteam sa ma lafai ca un alintat al societatii in postura de vesnic circar. Aveam mai mult decat pensia asigurata.
De ce arde in tine dorinta de a fi progresist cu orice pret? De l-ati inlocuit pe Dumnezeu cu Political Correctness? Nu mai este Dumnezeu capabil sa asigure Drepturile Omului pe planeta Lui?
Ooops! Dumnezeu s-a cam invechit. Tre' sa-l ajustam un pic. Imi pare rau dar softul vostru a cam inceput sa dea rateuri, bug-uri, virusuri, erori. Asistam stupefiati la o defectiune generala.
Ia-te de mana si cu Antonio Fischetti de la Charlie Hebdo.
https://www.vice.com/ro/article/evp3v7/de-ce-ai-dreptul-sa-faci-misto-de-orice-religie
Societatea romaneasca se comporta pe dos de cum s-au comportat Ninivitenii. Acolo nu s-a pocait o delegatie in fata lui Dumnezeu.
S-a pocait tot poporul cu animale cu tot prin post. La noi CNA lasa media sa-si bata joc de ortodocsi, media o face sistematic, oamenii obisnuiti au pareri cum ca referendumul este o pacaleala, tot felul de rataciri. O sa o patim cu totii pentru asta.
Dar chiar n-am niciun chef sa o patesc pentru unul care are parerile tale.
Fratioare. In cazul in care nu esti altceva decat ortodox, eu pot sa te astept si pe la mine pe acasa. Am curte, 1000 mp, bancute, umbrar, bere, vin, palinca, visinata facuta de mine. Sunt o baza de date de bancuri (crede-ma, n-ai sanse sa ma intreci). Sa vii cu taxiul ca sa poti sa troscanesti.
Doar atat: nu ti-am scris pentru ca imi place ce faci. Nu-mi place. Asta ca sa stii.
Hai sa traiesti!
Vezi tu ce si cum.
Uite aici niste chestii.
1. Faceam “Hartuire textuala” la Radio Star seara de la ora 10. La butoane Cristi Hrubaru. Patron Cristian Burci. Bani de la Miron Mitrea &Co.
Subiect: http://basilica.ro/inalt-prea-sfintitul-daniel-mitropolitul-moldovei-si-bucovinei-a-sfintit-biserica-sfanta-treime-din-localitatea-talpa-judetul-botosani/.
Cozmanca s-a lasat pictat pe peretele bisericii.
Am inceput emisiunea cu fundal musical “Eroi au fost eroi sunt inca” si cu voce pitigaiata am spus: ”Tovarasul Octav Cozmanca coboara de pe scara avionului. Tovarasul Octav Cozmanca este primit de un colectiv de oameni ai muncii. Tovarasul Octav Cozmanca etc”…
Dupa 5 minute a sunat telefonul la Hrubaru si mi s-a cerut sa parasesc emisia. In seara aia emisiunea nu s-a mai tinut.
2. Faceam matinal la Radio Star cu Paul. Acelasi patron. Aceeasi sursa de bani. Noi, cu mitraliera pe PSD. Intr- o zi ma convoaca Nora Marcovici si Vadi Rus in sala de sedinte si imi comunica ca matinalul va continua fara mine, inlocuit de Liana Stanciu. Paul a plecat spre casa si a trebuit sa traga masina pe dreapta ca sa planga. In viata mea nu am am auzit pe cineva care sa planga pentru mine. O avea Paul multe pacate si defecte dar cu asta, in fata mea, si-a spalat multe. (apropos, nu am mai vorbit cu Paul de cand m-am lasat de radio).
3. Eram in interviu cu Alin Teodorescu impreuna cu Florin Dumitrescu pentru AdMaker. La un moment dat Teodorescu ne spunem sa inchidem reportofonul. Apoi ne povesteste cum i-a chemat Adrian Sarbu pe el, pe Emil Constantinescu si pe Zoe Petre in biroul CME de la Foisor. Cu picioarele pe masa Sarbu a indreptat degetul Constantinescu si i-a zis: ”Pe tine eu te pun presedinte”.
4. Sotia mea a facut parte ani de zile din GD Office Adrian Sarbu sub imediata conducere a Doinei Gradea. In acea perioada PRO TV organiza cu banii evreului Ronald Lauder campania PRO NATO. Un grup de jurnalisti din care faceau parte CT Popescu, Cornel Nistorescu, Ion Cristoiu, Horia Alexandrescu, se deplasa cu avionul la Paris in cadrul acestei campanii. Sotia mea era insarcinata cu insotirea aacestora pe toata perioada calatoriei. La sfarsitul acestei campanii romanii au mers la vot ca oile. PRO TV nu a fost creat sa produca bani. Sforarii aveau bani de se plictiseau. Dimpotriva, sforarii investeau bani ca sa obtina rezultate.
5. Organizatiile homosexuale sunt gazduite neconditionat de RFI si vin cu interviuri gata scrise pe hartie si nu accepta nicio interventie. Conducatorii RFI Romania sunt Cornel Ion si Ina Dumitrache. Cu acestia doi, cu Luca Niculescu, cu Gainusa, cu Boariu, cu Vlad Georgescu de la BBC, cu Alice Iacobescu de la Digi TV, am fost coleg in postul de radio Delta RFI in perioada in care realizam emisiunea de sambata “Saptamana nebunilor”.
6. Faceam matinalul la TVR cu Paul in plin regim Nastase. Trebuie sa precizez ca TVR ne-a cautat stiind ce faceam si ce spuneam la Radio Star. Ulterior cred ca s-a cait amarnic. Intr-un colectiv tanar de reporterite si prezentatori ne-a fost introdus un paznic in prag de pensie, doamna Zoe. Aceasta dirija ce articole trebuie scoase din revista presei si din matinal. Pentru noi prezenta in acest matinal a fost un chin.
7. Azi, in randul liderilor de opinie se disting doua tabere: Antenele cu Gadea si Badea, Romania TV si, respectiv, Digi cu Europa FM cu CTP, Petreanu si Guran. La prima vedere ai tendinta sa ai o scapare la CTP, Petreanu si Guran. Dar tocmai ca si acestia sunt posibile mere otravite, mai periculoase decat Badea si Gadea pentru ca se prezinta ca pastratori ai adevarului. CTP, Petreanu si Guran ne introduc prin dos pe homosexuali folosindu-se de nenorocirea numita “political correctness”. Si multe altele.
Am in mine niste povesti adevarate care ar arunca in aer massmedia si nu numai. Daca vrei ...
O anamneza ratata.
ANAMNÉZĂ s. f. 1. Reamintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi cunoscut într-o existență anterioară. 2. Totalitatea datelor pe care medicul le capătă interogând bolnavul cu privire la apariția și evoluția bolii de care suferă, la antecedentele ei etc. – Din fr. anamnèse.
O anamneza ratată.
După cum vedeți din definiția de mai înainte anamneza este acea metodă prin care medicii înainte să fi fost puși în posesia unei tehnologii medicale extraordinare se foloseau de informațiile pe care le adunau cu sârguință de la pacienți.
Societatea românească din ultimii 30 de ani este un pacient. Acestui pacient nu i s-a făcut niciodată, absolut niciodată, o anamneza corectă astfel încât pacientului să i se poată determina un diagnostic exact mulțumită căruia să se înceapă de urgență tratamentul de vindecare.
Nu o să mă lansez în teorii abstracte și pierzătoare de timp.
Este limpede ca înainte de 89 au fost două categorii de populație în România. Cei care au suferit realmente din cauza demenței ideologiilor acelor vremuri și cei care nu au suferit.
Dacă veți reuși să traversați cu calm această ultimă afirmație a mea probabil că veți ieși mai câștigați din citirea a ceea ce urmează.
În timp ce o masă mare de oameni mureau în închisorile comuniste doar pentru că exprimaseră niște idei care nu erau în acord cu ideologia vremii respective o altă parte a populației României aștepta să bage pulpe de pui la Big, se descurca așa cum putea pe ici pe colo să facă rost de o bucată de carne, de 5 l de motorină, de o bucată de cașcaval, ness, săpun Rexona, banane și portocale. Și să se uite la serialul Dallas.
Nume răsunătoare din societatea românească mergeau la sfârșitul lunii la caserie ca să își ridice leafa trăind cu impresia că sunt luptători împotriva sistemului.
Vorbim aici despre grupul Divertis, vacanța Mare, Alexandru Andrieș, Nicu Alifantis, Valeriu Sterian, Stela Popescu, Alexandru Arșinel, Toma Caragiu, Jan Constantin, Gheorghe Dinică, Dem Rădulescu, Mircea Dinescu, Amza Pellea, Angela Similea, Irina Loghin, Ion Dolănescu, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Mihai sora, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu și vă invit pe dumneavoastră să completați lista pentru că o știți la fel de bine ca și mine.
Acești oameni, unii dintre ei, au spus pe scenă glume antisistem și au depresurizat de comun acord cu Securitatea starea de spirit a națiunii.
A suferit vreodată grupul Divertis pentru glumele antisistem pe care le făcea?
A suferit vreodată în pușcărie Toma Caragiu pentru glumele antisistem pe care le făcea?
Au ieșit vreodată să spună: “ne oprim cu glumele, acest sistem este dement și omoară oameni. Ceaușescu trebuie înlăturat, comunismul trebuie desființat”?
Nu am auzit.
În timp ce părintele Arsenie Papacioc era băgat șase zile într-un soi de frigider din care majoritatea deținuților după trei zile intrau linie dreaptă spre moarte, categoriile de cetățeni enumerate de mine mai sus se luptau catifelat cu sistemul.
Pe mine să nu mă luați cu rahaturi de astea.
Mie să nu îmi prezentați pe aceștia ca pe luptătorii rezist antisistem din regimul comunist.
Acesta este motivul pentru care noi în ziua de astăzi nu mai ieșim din amețeala în care se află societatea românească.
Pentru că noi nu am făcut niciodată o anamneza corectă si nu am dat restart niciodată la societatea noastră nu printr-o epurare fără discernământ, nu printr-o epurare similară epurărilor făcute de regimurile descreierate: fie ele comuniste sau naziste.
Țara noastră arată ca un ca o locuință plină de șifoniere în care sunt numai cadavre.
Cum ai deschis ușa unui astfel de șifonier, cade un cadavru peste tine. Noi trăim cu cadavrele la noi în casă.
Îmi aduc aminte, cu ceva ani în urmă, fosta cântăreață Mihaela Mihai începuse un demers public prin care dorea ca artiștii de dinainte de 89 să beneficieze și ei de niște pensii decente.
Când i-am spus față în fața lui Florin Călinescu că acesta este un demers ipocrit, pentru că acești artiști huzureau pe vremea lui Ceaușescu când făceau turnee în toată țara în grădinile de vară ale orașelor erau bine mâncați erau bine băuți, se bucurau de faimă și lumea de-abia aștepta să îi atingă, Florin Călinescu s-a uitat la mine ca la un nebun.
Acești oameni și-au consumat satisfacțiile în acea perioadă. Nu e treaba mea dacă ei s-au îngrijit sau nu de vechimea lor pe cartea de muncă. Și nici nu e treaba mea să discut despre acest lucru.
Treaba mea este să le spun în față că au conviețuit ipocrit cu acel sistem.
Terminați cu prostiile.
Fugiți de Dragnea și Dancila ca să dați peste Iohanis, PNL, USR, Ponta și alte desene animate. Bineînțeles că și Dragnea și Dancila sunt desene animate.
Nici oponenții lui Dragnea din PSD nu vor să se dezică de puii care au crescut mari și frumoși sub aripile cloștii Ion Iliescu.
Cloșca numită Ion Iliescu a născut pui vii: Hrebenciuc, Șerban Mihăilescu, Mischie, Oprișan, un pic mai târziu Radu mazăre, și alți baroni locali pe care nici un oponent de-ai lui Dragnea din PSD nu i-a recuzat.
PSD ar avea șansa incredibilă de a deveni un partid buldozer România dacă liderii lui ar ieși și ar spune:
“La lada de gunoi ai istoriei cu Ion Iliescu și cu toți baronii pe care acesta i-a cloșcărit! De aici încolo ne vom mai numi PSD doar cu aceste trei litere. Nimic din ce a fost psd-ul odată nu va mai primi acordul nostru. Condamnăm cu fermitate toate devalizările făcute României de această gașcă de derbedei pușcăriabili în ultimii 30 de ani.”
(Vă rog să mă iertați că l-am uitat aici pe Adrian Năstase.)
Este singura metodă prin care PSD ar putea să-i trimită pe oponenții lui: Iohanis, USR, PNL, Ponta, să-și facă harakiri.
Românii nu sunt proști.
Românii vor zice: “incredibil!! Așa ceva n-am auzit de la revoluție încoace. Da, PSD-ule, În aceste condiții îți vom da votul nostru masiv.”
Iar acum mă ciupesc urgent de obraji ca să mă trezesc din visul care m-a determinat să scriu aceste rânduri despre PSD. N-am nici cea mai mică speranță că PSD îi va condamna pe cei care au predat pe tavă România altor națiuni, altor corporații, altor interese decât cele românești.
În acest vid de conștiință națională este totalmente explicabil că securiștii își fac partide și joacă tontoroiul cu o veselie debordantă în fața ochilor noștri, determinându-ne să ne acuzăm reciproc și sistematic că suntem proști și netrebnici și că merită să părăsim România și să rămână aici proștii și netrebnicii care oricum la un moment dat vor trebui înlocuiți pe sistem copy-paste de o altă populație mai vrednică care va ști să facă autostrăzi, spitale și școli.
Chiar dacă nu o spun limpede, gânditorii de serviciu ai României Moise guran, Cristian Tudor Popescu, Alina Mungiu-Pippidi, Sorin Ioniță, Lucian mândruță, Lucian boia, Dragoș pătraru, Victor Rebengiuc, Mihai Șora, Oana Pellea, marius Manole, Cristian Pârvulescu, cetățeni progresiști openminded ai României, asta își doresc: înlocuirea populației României cu o populație cu adevărat vrednica.
În aceste condiții las la o parte orice iubire fățarnică de aproapele, orice diplomație, orice dialog care ar presupune și un compromis și vă spun doar atât:
VA DECLAR RĂZBOI!
Și sunt dispus sa duc acest război folosindu-ma de regulile războiului: una dintre reguli este aceea că în război nu prea sunt reguli.
Urmăriți vă rog documentarele care vorbesc despre măcelărirea Germaniei de către aliați și de către ruși în cel de-al doilea Război Mondial și veți vedea că cei care ne învață political corectness nu au respectat niciun dumnezeu din dumnezeii la care se închină ei astăzi aducând populația Germaniei îmi prag de exterminare.
Pe această cale îmi cer iertare întregii populații a Germaniei pentru că o viață întreaga am înghițit căcatul furnizat de păpușarii lumii din care reieșea că Germania a inaugurat și întreținut un holocaust care nu se compara cu nimic din atrocitățile făcute pe planeta pământ.
O minciună ordinară pentru care îmi cer iertare națiunii Germane. Cifrele absolute sunt cutremurătoare în ceea ce privește numărul morților germanilor din cel de-al doilea Război Mondial, la care se adaugă numărul morților din Rusia și țările Uniunii sovietice.
Vreți un partid nou care să relanseze România?
Nu o să îl aveți niciodată.
Lucrurile sunt atât de stricate încât dumnezeul la care se închină progresiștii numit DEMOCRATIA și-a întors fața și de la aceștia. Progresiștii și-au scârbit pe dumnezeul lor.
Așa să ne ajute Dumnezeul nostru, domnul nostru Iisus Hristos!
Când a candidat Emil Constantinescu împotriva lui Ion Iliescu s-au întâmplat niște lucruri.
La ceva timp după acea perioadă am ajuns într-un birou la cunoscutul sociolog și fost politician Alin Teodorescu.
Împreună cu mine se afla Florin Dumitrescu om de publicitate și cunoscut textier al trupei Sarmalele Reci.
Efectuam un interviu cu Alin Teodorescu. La un moment dat Alin Teodorescu ne-a zis să oprim reportofonul.
După ce am oprit reportofonul ne-a relatat următorul lucru. În campania electorală pentru Emil Constantinescu au fost chemați in biroul lui Adrian Sârbu, acționar al Protv-ului și manager al acestuia.
In birou la Sârbu s-au prezentat Emil Constantinescu, Zoe Petre (decedată între timp) și Alin Teodorescu.
Alin Teodorescu este și astăzi managerul Institutului de sondare IMAS.
Alin Teodorescu ne spunea că Adrian Sârbu stătea la biroul lui.
Fac o paranteză și vă spun că subsemnatul am fost prezent în acest birou, alta data, în calitate de posibil succesor al lui Florin Călinescu la matinalul de la Protv de la acea vreme.
Adrian Sârbu avea obiceiul să stea cu picioarele sus pe birou.
Alin Teodorescu ne relata.
Nu a durat mult din discuția cu Emil Constantinescu, cu Zoe Petre și cu Alin Teodorescu când Adrian Sârbu a arătat cu degetul arătător către Emil Constantinescu și i-a spus:
“pe tine eu te pun Președinte”.
Într-adevăr, Protv -ul la acea vreme, cu milionul de lei dat la fiecare matinal și cu miliardul dat de Revelion a ras tot ce se putea din audiență pe piața tv.
A fost necesar mai puțin de un an de campanie pro NATO ca românii să meargă să voteze covârșitor în favoarea intrării României în NATO.
Dacă interviul dat de Anghel Rugină lui Marius Tucă vi se pare o poveste fără acoperire sau doar o poveste, iată eu n-am nici cea mai mică clătinare să vă relatez faptul că Jocurile sunt făcute.
Votul nostru nu contează.
Protv -ul se afla în posesia Companiei CME Internațional, deținută de evreul Ronald Lauder.
Dați o simplă căutare pe net acestui nume și veți afla mai multe.
Nu am nicio clătinare să spun acest lucru public chiar dacă există șansa ca Alin Todorescu să iasă public să spună că nu confirmă cele spuse.
Și chiar dacă Adrian Sârbu își va pune în mișcare banii pe care i-a pus deoparte ca să mă forțeze să produc dovezi ale celor spuse. Ca să fiu mai limpede, mi se fâlfâie.
Cine crede că mai are ceva de pierdut în afară de sufletul pe care noi cu toții l-am primit, este pierdut.
https://www.zf.ro/business-international/revista-britanica-romania-tara-fara-cale-de-intoarcere-17869085
Simt că plesnesc dacă nu vă fac următoare istorisire.
În anii de după revoluție, hăbăuc fiind, am urmat cursurile unei școli BBC de la București. Într-un an am făcut cursul de jurnalism radio, în celălalt am cursul de jurnalism TV.
Ca să vă distrați un pic am să vă spun că această școală de BBC era sponsorizată de George Soros.
La vremea aceea Fundația lui George Soros era reprezentată în România de Cristina Guseth. Știți voi: Grupul Pentru Dialog Social, Revista 22, Alin Teodorescu IMAS, Stelian Tănase, în general cetățeni openminded.
La aceasta scoală s-au perindat Lucian Mândruță, Alice Iacobescu, Alessandra Stoicescu, Daniel Ovidiu Popica, o bună parte din jurnaliștii experimentați din ziua de astăzi care populau Protv -ul la acea vreme, în general o bună parte din jurnaliștii de astăzi.
De la ce pornește povestea mea?
O așa zisă publicație din Marea Britanie scrie astăzi un articol foarte scurt despre starea României. Link-ul de mai sus.
O asemenea căcănărie eu nu pot să îndur.
Oamenii aceștia ne vorbesc permanent despre niște dumnezei de-ai lor: political corectness, Informare corectă, multiculturalism, acceptarea diversității și așa mai departe. Ei bine, acești oameni nu vor să se închine nici măcar dumnezeilor pe care ei ni-i propun.
Ce vreau să spun?
În timpul școlii BBC am avut niște conflicte (la vremea aceea pentru mine inexplicabile pentru că eram un hăbăuc născut ortodox, dar doar atât). Doar născut ortodox.
Mike Ormsby, profesorul meu de la școală de jurnalism radio, îmi spunea la un moment dat că pe stadioanele din Marea Britanie un fotbalist nu poate intra pe teren făcându-și semnul crucii pentru a nu-i ofensa pe toți ceilalți din jurul lui care nu-i împărtășeau credința.
Political corectness. Nu și multiculturalism.
Chiar dacă eram hăbăuc m-am holbat la el și am intrat într-o polemică cu el spunându-i limpede ca asemenea prostii atât de mari n-am întâlnit în viața mea.
S-a ofticat cumplit.
În ciuda faptului că dezvoltasem o relație prietenească cu Mike Ormsby, când a început războiul din Serbia am avut o discuție telefonică cu el pe telefonul fix, în care eu îi reproșam faptul că îi apără pe cei care bombardează o țară care își apăra valorile și teritoriul.
El era apărătorul NATO. Am ridicat vocile atât de tare unul la altul în telefon încât eu am avut ultimul cuvânt: “fuck off!”.
În acel moment a trântit telefonul și nici până ziua de astăzi nu am mai avut niciun un comerț de idei.
Mike Ormsby a părăsit România împreună cu partenera lui de viață cu care nu este căsătorit, Angela Nicoara, care la un moment dat lucrase în trustul MediaPro.
Mike Ormsby scrie romane plimbandu-se prin lume și servește “cauze nobile de salvare a omenirii” împreună cu partenera lui Angela Nicoara.
Interviul (in limba engleză bineînțeles) pe care îl găsiți la acest link Mike Ormsby are pentru a nu știu câtă oară câteva considerații la adresa românilor. https://romaniasenzadracula.com/interview-mike-ormsby/
Desigur că este precaut în exprimare dar săracul de el tot în tulburare se scaldă.
Nici Mike Ormsby, nici cei care au scris articolul pe care vi-l am supus atenției nu fac nicio referire la esența poporului român: ortodoxia.
Voit sau nevoit aceștia uită întrutotul un element care ține de diversitate, multiculturalism, political corectness și informare corectă.
Băieții ăștia, cand se duc în Emiratele Arabe Unite, respecta toate regulile celor de acolo: nu beau pe stradă, nu se dezbracă pe plajă, nu vorbesc cu femeile lor și așa mai departe.
În Canada multiculturalismul este un adevărat dumnezeu: nimeni nu poate să-ți zică nici “dă-te mai încolo” indiferent ce religie ai avea. Acolo toată lumea este respectată.
Numai în România sau când vine vorba de România poți urina liniștit pe principala valoare a poporului român, ortodoxia, pentru că nimeni nu-ți reproșează nimic legat de acest lucru.
Nici măcar CNCD-ul.
Un mare tulburat mintal și sufletește, Antonio Fischetti de la publicația de satiră Charlie Hebdo din Franța a fost intervievat de băieții de la Vice când a venit la o lansare de carte în Iași România.
Acesta a ținut să facă o precizare: ortodoxia atârnă ca o lespede grea Pe capul romanilor. https://www.vice.com/ro/article/evp3v7/de-ce-ai-dreptul-sa-faci-misto-de-orice-religie “Și aici în România apasă pe voi o teribilă dală de plumb, ortodoxia, care atârnă asupra societății și strivește mințile oamenilor.” Antonio Fischetti.
Niciunul dintre intelectualii de marcă ai României, nu vă mai fac lista aici, nu a ținut să-i precizeze că a jignit o națiune care îl găzduia la o lansare de carte.
Nici măcar clericii români ortodocși nu au făcut acest lucru.
Măi oameni buni, în afară de ortodoxinfo ro, nimeni din România nu a semnalat această mârșăvie ordinară a unui jurnalist occidental a cărui temelie se bazează pe political corectness, multiculturalism, diversitate, informare corectă.
Noi ce invățături trebuie să tragem de la niște profesori care nu cred și nu se închina nici măcar la dumnezeii lor?
Îmi pare rău că frații mei români înghit cu polonicul rahatul pe care îl oferă occidentalii care habar n-au ce-i cu ei pe această lume.
Habaucii de Timmermans și Junkers vorbesc ca o placă stricată: “rezolvați-vă corupția din România!”.
Când România ieșit din comunism și băieții aceștia au venit pe aici să vadă care-i treaba, au găsit o corupție de doi lei, niște găinării cu rulmenți duși în Turcia, niște făbricuțe ruinate și vândute și alte chestii de acest gen.
Și ce au zis atunci?
“Măi flăcănețelor, păi voi nu știți ce este aia corupție! Noi trebuie să instituționalizăm corupția. Corupția o mutăm în parlament unde votăm legi care vor stabili cum industria trebuie falimentata și vândută celor care știu să o administreze.
Că apa cea de toate zilele, curentul și gazul trebuie date pe mâna celor care știu să le “administreze”, nu-i așa?”
Toată România a fost școlită în materie de corupție instituționalizată de către cei care aveau atâtea zeci de ani de experiență în corupție instituționalizată.
Iar acum vin și ne spun nouă să ne rezolvăm corupția din România.
Alo Franz, Junkers, ia veniti fraților încoace și reparați ce ați stricat după 90 și dup-aia mai putem sta și noi de vorbă.
Cine trage concluzia din acest text că eu sunt un antieuropean mai bine s-ar duce să bea ceva și să se culce.
Noi suntem europeni dintotdeauna. Nici măcar regimul ceaușist n-a reușit să ne plaseze în afara Europei.
1. Geografic, nu e niciun dubiu. 2. Cultural: nu vreau să mai vorbesc de cultura românească pe care ei înșiși occidentalii o ridică în slăvi: Brâncuși, Cioran, Eliade, Celibidache, Enescu și așa mai departe. 3. Religios, de asemenea: noi am păstrat veridicitatea credinței creștine prin ortodoxie și nu am luat-o razna cu pedofilia, homosexualitatea, teoria de gen și alte prăpastii psihanalizabile de-a dreptul.
E o aiureală totală să ni se ceară să intrăm în Uniunea Europeană și de asemenea este o aiureală totală ca noi să dăm vreun examen să intrăm în Uniunea Europeană.
Ceea ce dorim este ca această coexistența cu Europa să fie în termeni negociați.
Unul dintre punctele de negociere este: nu ne mai băgați pe gât supermarketuri, know-how, autostrăzi, spitale, in schimbul legiferării homosexualității.
Luați-vă înapoi oglinjoarele, bucățelele de sticlă colorate, mărgelele, bricegele și artificiile și lăsați-ne in spumele noastre, în prostia noastră și in primitivismul nostru de inculți ce suntem din punctul vostru de vedere.
Precum și tradiționalul la mulți ani.
https://romaniasenzadracula.com/interview-mike-ormsby/ If a ‘sufletul romanesc’ exists, what would you think it consists in? What role plays irony in it? What’s in a Romanian soul? Great question! Certainly an affinity with the land – Romanians seem to enjoy a deep and lasting link to the countryside and the pleasures it affords. Every Romanian seems to know where to procure good fruit and vegetables, or the best tuica that money cannot buy, and so on. I think such links keep one’s feet on the ground, literally and metaphorically, although it took me a while to appreciate that, perhaps because most people in the UK no longer have those connections. What else? Hmm, perhaps an ability to get around the rules – or such rules as exist – to survive. Certainly a morbid fear of death by draughts, an allergy to seat belts (especially in an aircraft), and a chronic inability to wait in an orderly queue. Irony, yes, definitely. It’s the ace of the cards that life deals you, here.
Traducere: Ce este într-un suflet românesc? Întrebare mare! Desigur, o afinitate cu pământul – românii par să se bucure de o legătură profundă și durabilă cu mediul rural și cu plăcerile pe care le oferă. Fiecare român pare să știe de unde să cumpere fructe și legume bune, sau cel mai bun – tuica – pe care banii nu-l pot cumpăra și așa mai departe. Cred că astfel de legături își păstrează picioarele pe pământ, literal și metaforic, deși mi-a trebuit mult timp să apreciez asta, probabil pentru că majoritatea oamenilor din Marea Britanie nu mai au acele conexiuni. Ce altceva? Probabil o abilitate de a evita regulile – sau existența unor astfel de reguli – pentru a supraviețui. Desigur, o teamă morbidă de moarte prin proiecții, o alergie la centurile de siguranță (mai ales într-o aeronavă) și o incapacitate cronică de a aștepta într-o coadă ordonată. Ironie, da, sigur. It’s the ace of the cards that life deals you, here.