Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cimbordel

CTP 2021.

 ●Rata de vaccinare în Austria, 64%, e mare în raport cu România, dar modestă față de Occident. Un bordel din Viena a venit cu o idee revoluționară: a deschis în interior un centru de vaccinare; clienții care acceptă să fie injectați anticovid acolo, beneficiază de 30 de minute gratuite în care pot să injecteze o damă la alegere din oferta instituției.

Primarul Bucureștilor a fost întrebat de ce nu posedă certificat verde și de ce nu se vaccinează. Dl Nicușor Dan a dat din gard în zid, cu răspunsuri convingătoare până la iresponsabil și stupid. Arăta ca un antivaccinist aiurit, pardon, aurit. Impresie pe cât de greșită, pe atât de nedreaptă. 

Căci, iritat de insistența jurnaliștilor, dl primar părea că așteaptă să fie întrebat altceva, ceva ce i-ar fi permis să-și exprime dragostea de vaccin, și îi era o dornică rușine să sugereze. Întrebarea izbăvitoare ar fi fost următoarea: „Dle primar general, dacă și la București ar fi un bordel cu specific anticovid, ca acela din Viena, nu-i așa că v-ați vaccina urgent, chiar de mai multe ori?”. Parcă văd cum i s-ar fi luminat ochișorii rotativi de popondeț încolțit, deasupra unui zâmbet recunoscător, mai grăitor decât un răspuns.

●Ca să promoveze vaccinarea, guvernul de la Chișinău a produs un filmuleț care face reclamă vaccinului pe bază de colivicină și parastazol: „În Chișinău avem cel mai mare cimitir din Europa. Aici îs destule locuri, așa că nu-ți fă griji”.

Mi se pare o atitudine populistă, dar de care am putea profita și noi, frații cispruteni – pe-aici, cimitirele sunt aproape pline, prin urmare, așa cum trimitem bolnavi grav de covid în Germania, să expediem și niște morți la Chișinău, că tot în pământ românesc ar fi îngropați.

Până atunci, guvernul ce acum se coace ar trebui să procedeze invers, liberal-capitalist. PSD vrea taxarea averilor mari; la rândul lui, PNL ar trebui să susțină, în contrapartidă, taxa pe cap de mort de covid. Dacă ar trebui să scoată o sumă zdravănă, pe lângă ce-i bagă preotului sub patrafir, poate că antivaccinistul nostru național ar plânge mai tare decât după răposat și s-ar hotărî să se boteze, pe el și ai săi, cu acul.

●Până una-alta însă, prioritățile demisului Cîțu, care e tot la Palatul Victoria, sunt altele. Care? Pandemia? Prețurile care cresc sălbatic? Pensiile? Plafonarea tarifelor la energie? PNRR? Astea vă trec prin cap dumneavoastră, stimați cititori, că nu știți politică înaltă. Dl Cîțu e preocupat de un singur lucru, vital pentru țară: cum să fie el preșmier. Adică, președinte PNL și premier. Ca să se întâmple asta, a declanșat toată foșgăiala ucigătoare din această toamnă, ucigătoare pentru cetățeni, nu pentru politicieni. Ca să se întâmple asta, să nu fie pus cumva Ciucă, se milogește la PSD, cu care, acum o lună și ceva, PNL nu făcea coaliție decât peste cadavrul lui. Adică, preșmierul Cîțu face bordel în cimitir.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult