Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cinci momente pe care le-am trăit la deschiderea „Ambasadei Brâncuși” de la Paris. „- Brâncuși nu e român. Nu e nici francez…” „- Da, e oltean!”

Expoziție Brâncuși Paris

Fotografii de Mugur Cristescu

1. „Brâncuși nu e român. Nu e nici francez…” îi spun doct interlocutorului meu, un român plecat de 30 de ani în Franța. „Da, e oltean!” îmi răspunde ca un adevărat om de spirit. Râdem amândoi.

Stăm în jurul unui pahar de vorbă (vin roșu de la Jidvei, ales de francezi drept vinul oficial al evenimentului de deschidere), după ce am ieșit de la expoziția Brâncuși, cea mai mare de acest fel organizată vreodată. La Centrul Pompidou din Paris e o mare de oameni (primele date spun că au fost 2800 de persoane la vernisaj și încă 3000 de vizitatori în cursul primei zile a expoziției), personalități culturale, politicieni și oficiali francezi (evenimentul se desfășoară sub înaltul patronaj al președintelui Emmanuel Macron), diplomați de la ambasada României la Paris (care a sprijinit organizarea expoziției, într-o ofensivă culturală rar întâlnită în ultima vreme), români din diaspora, ministrul Culturii din România, actori și regizori români și francezi. Expoziția retrospectivă Brâncuși este marele eveniment cultural al Parisului, care marchează închiderea pentru o perioadă de 5 ani a muzeului, care intră din iunie într-o amplă renovare.

2. Și totuși, cărei națiuni îi aparține Brâncuși? Francezii spun că Brâncuși e al lor (îi zic Bran-cu-sii, la fel ca Ionesco sau Enesco), îi respectă lucrările (reunite acum în cea mai mare expoziție din lume organizată vreodată), îi păstrează atelierul (care după renovarea Centrului Pompidou va fi amplasat în inima acestui muzeu de artă modernă, drept cea mai importantă colecție a celui mai important artist) și îi îngrijesc mormântul și memoria (în cimitirul Montparnasse, unde e îngropat). La rândul lor, românii îl iubesc pe Brâncuși și încearcă să-l recupereze cultural (inclusiv prin organizarea anul trecut la Timișoara a celei mai mari expoziții găzduite vreodată de România, unde au fost aduse peste 100 de lucrări din marile muzee ale lumii, iar românii au făcut cozi la intrare). Cu fiecare sală pe care o lași în urmă, această dispută națională devine însă tot mai difuză. Zgomotul de fond se disipează, balastul cade, iar forma devine din ce în ce mai pură. Pasărea în zbor emoționează atât de tare nu pentru că este o ciocârlie românească sau un cocoș galic, ci pentru delicatețea zborului care poate să vorbească oricărui om, din orice colț al pământului. Cu eleganța sa, Ovidiu Șandor, comisarul expoziție Brâncuși de la Timișoara, pe care l-am întâlnit admirând „Păsările” la Pompidou, tranșează disputa: „Brâncuși nu e mai român sau mai francez, e universal”.


3. Absolut minunați Cristian Măcelaru şi Gautier Capuçon interpretând Satie, Gymnopedie, în deschiderea expoziției. Momentul a fost special ales să-i transpună pe cei prezenți în atelierul din Rue de Montparnasse, unde Constantin Brâncuși și prietenul său, compozitorul și pianistul Erik Satie (căruia Brâncuși îi zicea Socrate pentru înțelepciunea lui), petreceau ceasuri bune la povești, ascultând muzică și bând vin. Brâncuși era un mare colecționar de viniluri și un mare amator de jazz american. Când era invitat la cină -Brâncuși pregătea mâncăruri cu mare pasiune-, Satie cânta la vioară melodii românești.

4. Într-un colț al expoziției, l-am văzut pe Brâncuși „pe viu”, petrecând alături de Marcel Duchamp, Ezra Pound și alți prieteni. Râd, povestesc, beau vin în fața unui șemineu proaspăt terminat de Brâncuși. M-am uitat apoi ore întregi „pe repeat” la această frântură de viață, emoționat de căldura acelui moment pe care pelicula a păstrat-o și după 92 de ani. Este doar una dintre micile comori (sunt peste 200 de exponate) care se găsesc în marea expoziție retrospectivă pe care francezii i-o dedică marelui sculptor născut în România.

5. Apropo de vin: trebuie remarcată performanța unui brand românesc care trece granița și ajunge să fie selectat la un astfel de eveniment chiar în patria vinului. Jidvei a fost vinul oficial al vernisajului. De 25 de ani, Jidvei este un business de familie, azi aflându-se la a treia generație. Ana Necșulescu, reprezentanta celei de-a treia generații, a studiat la Paris și a înțeles felul în care francezii reușesc să ducă la desăvârșire diplomația culturală, promovându-și produsele și valorile. Îmi spune că pentru Jidvei a fost „o onoare” să le prezinte vinul românesc francezilor, iar pentru industria națională de vin „un moment istoric”.

Cei peste 2800 de vizitatori, printre care numeroase personalități marcante, s-au delectat cu vinuri din colecțiile exclusiviste, semnat Jidvei: Owner’s Choice Maria Fetească AlbăMysterium Roze și Pinot Noir Roșu 2019- acesta din urmă, medaliat cu aur la concursul Femmes et Vins du Monde, Monaco 2023.

Toate informațiile despre expoziție le găsiți aici. Biletul de intrare costă 17 euro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult