Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cinci momente pe care le-am trăit la deschiderea „Ambasadei Brâncuși” de la Paris. „- Brâncuși nu e român. Nu e nici francez…” „- Da, e oltean!”

Expoziție Brâncuși Paris

Fotografii de Mugur Cristescu

1. „Brâncuși nu e român. Nu e nici francez…” îi spun doct interlocutorului meu, un român plecat de 30 de ani în Franța. „Da, e oltean!” îmi răspunde ca un adevărat om de spirit. Râdem amândoi.

Stăm în jurul unui pahar de vorbă (vin roșu de la Jidvei, ales de francezi drept vinul oficial al evenimentului de deschidere), după ce am ieșit de la expoziția Brâncuși, cea mai mare de acest fel organizată vreodată. La Centrul Pompidou din Paris e o mare de oameni (primele date spun că au fost 2800 de persoane la vernisaj și încă 3000 de vizitatori în cursul primei zile a expoziției), personalități culturale, politicieni și oficiali francezi (evenimentul se desfășoară sub înaltul patronaj al președintelui Emmanuel Macron), diplomați de la ambasada României la Paris (care a sprijinit organizarea expoziției, într-o ofensivă culturală rar întâlnită în ultima vreme), români din diaspora, ministrul Culturii din România, actori și regizori români și francezi. Expoziția retrospectivă Brâncuși este marele eveniment cultural al Parisului, care marchează închiderea pentru o perioadă de 5 ani a muzeului, care intră din iunie într-o amplă renovare.

2. Și totuși, cărei națiuni îi aparține Brâncuși? Francezii spun că Brâncuși e al lor (îi zic Bran-cu-sii, la fel ca Ionesco sau Enesco), îi respectă lucrările (reunite acum în cea mai mare expoziție din lume organizată vreodată), îi păstrează atelierul (care după renovarea Centrului Pompidou va fi amplasat în inima acestui muzeu de artă modernă, drept cea mai importantă colecție a celui mai important artist) și îi îngrijesc mormântul și memoria (în cimitirul Montparnasse, unde e îngropat). La rândul lor, românii îl iubesc pe Brâncuși și încearcă să-l recupereze cultural (inclusiv prin organizarea anul trecut la Timișoara a celei mai mari expoziții găzduite vreodată de România, unde au fost aduse peste 100 de lucrări din marile muzee ale lumii, iar românii au făcut cozi la intrare). Cu fiecare sală pe care o lași în urmă, această dispută națională devine însă tot mai difuză. Zgomotul de fond se disipează, balastul cade, iar forma devine din ce în ce mai pură. Pasărea în zbor emoționează atât de tare nu pentru că este o ciocârlie românească sau un cocoș galic, ci pentru delicatețea zborului care poate să vorbească oricărui om, din orice colț al pământului. Cu eleganța sa, Ovidiu Șandor, comisarul expoziție Brâncuși de la Timișoara, pe care l-am întâlnit admirând „Păsările” la Pompidou, tranșează disputa: „Brâncuși nu e mai român sau mai francez, e universal”.


3. Absolut minunați Cristian Măcelaru şi Gautier Capuçon interpretând Satie, Gymnopedie, în deschiderea expoziției. Momentul a fost special ales să-i transpună pe cei prezenți în atelierul din Rue de Montparnasse, unde Constantin Brâncuși și prietenul său, compozitorul și pianistul Erik Satie (căruia Brâncuși îi zicea Socrate pentru înțelepciunea lui), petreceau ceasuri bune la povești, ascultând muzică și bând vin. Brâncuși era un mare colecționar de viniluri și un mare amator de jazz american. Când era invitat la cină -Brâncuși pregătea mâncăruri cu mare pasiune-, Satie cânta la vioară melodii românești.

4. Într-un colț al expoziției, l-am văzut pe Brâncuși „pe viu”, petrecând alături de Marcel Duchamp, Ezra Pound și alți prieteni. Râd, povestesc, beau vin în fața unui șemineu proaspăt terminat de Brâncuși. M-am uitat apoi ore întregi „pe repeat” la această frântură de viață, emoționat de căldura acelui moment pe care pelicula a păstrat-o și după 92 de ani. Este doar una dintre micile comori (sunt peste 200 de exponate) care se găsesc în marea expoziție retrospectivă pe care francezii i-o dedică marelui sculptor născut în România.

5. Apropo de vin: trebuie remarcată performanța unui brand românesc care trece granița și ajunge să fie selectat la un astfel de eveniment chiar în patria vinului. Jidvei a fost vinul oficial al vernisajului. De 25 de ani, Jidvei este un business de familie, azi aflându-se la a treia generație. Ana Necșulescu, reprezentanta celei de-a treia generații, a studiat la Paris și a înțeles felul în care francezii reușesc să ducă la desăvârșire diplomația culturală, promovându-și produsele și valorile. Îmi spune că pentru Jidvei a fost „o onoare” să le prezinte vinul românesc francezilor, iar pentru industria națională de vin „un moment istoric”.

Cei peste 2800 de vizitatori, printre care numeroase personalități marcante, s-au delectat cu vinuri din colecțiile exclusiviste, semnat Jidvei: Owner’s Choice Maria Fetească AlbăMysterium Roze și Pinot Noir Roșu 2019- acesta din urmă, medaliat cu aur la concursul Femmes et Vins du Monde, Monaco 2023.

Toate informațiile despre expoziție le găsiți aici. Biletul de intrare costă 17 euro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult