De câteva ore se rostogolește vestea că în premieră, România a depășit Ungaria la PIB pe cap de locuitor. Deși, o astfel de afirmație la momentul în care ne aflăm, nu se poate baza decât pe prognoze și trenduri, premierul a preluat rapid informația și a dat-o ca vestea bună pe care nu o observasem. De remarcat că spre deosebire de guvernele anterioare când eram convinși că am trecut cu buldozerul bunăstării peste economii ca cele din Germania sau Franța, am mai coborât din pretenții, iar termenul de comparație e mai în vecini. Cu statistica celor aproape 500 de dece zilnice, bucuria că trăim mai bine pe cap de locuitori e cinică – oala e mai plină, gurile de hrănit mai puține, și perfect contrazisă de facturile la gaze, prețurile la benzină și motorină care au crescut cu peste 40% în ultimele 12 luni și politele RCA dublate după un eșec în supravegherea unei piețe de miliarde, nici autostrăzile nu sunt la fel de multe ca în Ungaria ori Polonia.
Pentru context, totul a plecat de la o declarație a unui oficial al Băncii Mondiale la un eveniment organizat la Sibiu, care spune așa: ″În 2020, România a depășit Slovacia, ca PIB pe cap de locuitor, iar anul acesta țara noastră a depășit Ungaria, ceea ce este o performanță economică unică, este o premieră. Dacă tendințele se mențin într-un orizont de timp de unul-doi ani, vom depăși Polonia”, spune Marcel Ionescu-Heroiu, senior expert dezvoltare urbană la Banca Mondială.
Datele la zi sunt din 2020 când lucrurile au stat în felul următor:
PIB per cap de locuitor România: 11.161,45 EUR
PIB per cap de locuitor Ungaria: 13.760,06 EUR
Estimările Comisiei Europene pentru 2021 arată, într-adevăr, o creștere economică de 7% în România – se regăsește și în ultima rectificare bugetar. Asta ne va duce în 2021 la un PIB pe cap de locuitor de puțin peste 13.800 de euro, pentru Ungaria estimările sunt în jurul a 14.500 de euro.
2021 poate fi mai bun în măsura în care comparăm doi ani de pandemie dintre care unul cu restricții dure. Și totuși, iată și cifrele seci din spatele celor doi indicatori extrem de relevanți care ar putea mări acest decalaj dar nu în sensul borcanului cu miere: datoria guvernamentală și creșterea economică.
România ține acum cu dinții de datoria publică sub 50% - e undeva la 49,7 procente doar pentru că estimările privind PIB-ul s-au ajustat odată cu creșterea economică. Să spunem totuși că de la începutul anului, guvernul a adăugat peste 9 mld. de euro la datoria publică, iar din 2019, când datoria guvernamentală era la 35,3% din PIB, a adăugat 34 mld. euro.
Creșterea economică e bună, merge spre 7,5% anul acesta și potrivit estimărilor ING, dar gradul de îndatorare e în continuare mare și va veni momentul decontului deficitului bugetar –va trebui să ne plătim datoriile, au zburdat odată cu măsurile și restricțiilor din pandemie plus că factorii care generează creșterea încep să nu mai fie atât de clari pentru anul viitor, pe acest fundal mai adăugați inflația, la o aruncătură de băț de 10% și criza politică care dincolo de orice așteptări e cel mai greu bolovan legat de promisiunile asumate în PNRR - și așa greu de implementat. Și atunci cum va explica Guvernul, dincolo de orice punctaje de partid, că o ducem mai bine deși ne-am putea apropia curând de momentul în care trebuie să anunțe planuri de reducere a gradului de îndatorare?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
La modul real, cred ca PIB-ul pe mai cap de locuitor din Romania e mai mare decat cel din statistici, pentru ca populatia tarii este mai mica. Unde mai punem ca in 2021, scaderea populatiei o sa fie una semnificativa, pentru ca mortalitatea este una ridicata, iar natalitatea s-ar putea sa fie sub medie (care si asa e una scazuta).