România a înregistrat o rată a inflației de 13,8%, în cursul anului 2022, ceea ce reprezintă un record negativ al ultimilor ani. Inflația ridicată a provocat grave distorsiuni în funcționarea sistemului economic din cauza imprevizibilității sale. (Foto: AFP/ Profimedia)

Mă aștept să regretăm destul de repede regresul rapid pe care îl facem spre naționalism politic și economic, de-globalizare și balcanizarea comerțului pentru că are niște consecințe pe care politicienii nu ni le spun fiindcă că de cele mai multe ori nici ei nu le înțeleg.

În 2022 piețele și economiile globale au trecut printr-un an turbulent, caracterizat de majorări abrupte ale ratelor dobânzilor și de o inflație în creștere.

Vom fi mai săraci la final de an pentru că începem anul cu creșteri de taxe. De la IMM-uri, la companii mari din sectoare strategice sau proprietari de apartamente de închiriat sau locuit, vom lăsa mai mult politicienilor care nu întorc prea mult din acei bani. (Foto: Inquam Photos/ Cornel Putan)

În ceea ce-i privește pe consumatorii casnici, rămân două erori de design, pe care nimeni nu pare să mai dorească să le corecteze. Prima este că cetățenii ar trebui sprijiniți în funcție de venit, nu de consum. A doua este că ar fi fost mai bine să primească direct bani sau vouchere pentru plata energiei, dar să fie expuși la prețurile reale. Pe unii i-ar fi determinat să reducă consumul și să înțeleagă cât este de scumpă este energia. (Foto: Inquam Photos)

Cele două comunicate, ale Fitch, respectiv S&P, scot în evidență evoluții ale economiei românești, care au susținut menținerea ratingului suveran în categoria investment grade. (Foto: Profimedia Images)

Cultura pervazivă în capitala banilor pare a fi aceea a unei totale și radicale deschideri pentru orice fel de tranzacție lucrativă. Inflație? Să fie, nu contează atât timp cât generăm venituri într-un ritm mai ridicat decât inflația. Dobânzi mari? Șomaj? Nu contează atât timp cât profiturile noastre ne permit să reinvestim în zonele ”corectate” de inflație. Dolar prea puternic? Care-i baiul? Vom putea cumpăra mai mult la Londra și Paris. (Foto: Profimedia Images)

Deficitul balanței comerciale la 8 luni în 2022 a ajuns la 22 miliarde de Euro, adică aproape cât deficitul întregului an 2021, în care s-a înregistrat o balanță negativă de 24 de miliarde de euro. (Foto: Inquam Photos)

În universități, situația friza de-a dreptul ridicolul, profesorii cerând studenților să nu plagieze în lucrările de diplomă/disertație, în vreme ce unii dintre cei dintâi nu aveau nici un scrupul în a copia texte din alte lucrări, spre a-și îndeplini norma de publicații necesare pentru promovare sau în alte scopuri. Indiferent de scop însă, febra scrisului angro, fără noimă i-a antrenat pe mulți universitari într-o cursă emulativă, sub deviza: e deștept cine scrie, nu cele mai bune, ci cele mai multe cărți!

Declarațiile politice sunt optimiste, însă mulți oameni de afaceri ar fi preferat să vadă și o dată clara care să consfințească aderarea pe care o așteptăm (pe nedrept) de foarte mulți ani, de când criteriile tehnice fuseseră deja îndeplinite.