Companiile vor fi nevoite să se împrumute de la stat pentru a nu intra în faliment. Iar statul va fi nevoit să susțină aceste companii, financiar, atunci când este mai mare nevoie ca acești bani să fie cheltuiți pentru a salva vieți prin achiziția de măști, ventilatoare și alte echipamente medicale necesare luptei împotriva coronavirusului.

Și nu este vorba de vreun dictator care se pregătește să fugă, ci de faptul că întrăm intr-o nouă fază, fără precedent, de intervenție a băncilor centrale nu doar pe piață monetară, ci direct în economia reală. (Foto: Hector Retamal/ AFP/ Profimedia Images)

Pe lângă tragedia pierderilor de vieți omenești, care nu se poate compara cu nimic, cel mai rău scenariu ar fi acela în care, după o prăbușire economică de proporții, vom constata că societatea occidentală nu a învățat motivul real pentru care a fost prinsă material nepregătită pentru o pandemie și, încă odată, ca de obicei în astfel de cazuri, un eveniment extrem a fost folosit pentru a eroda libertățile. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Sunt consumatorii avantajați de plafonarea prețurilor? (Foto: Guliver Getty Images)

Când am susținut închiderea școlilor, am făcut-o pe baza calculului cost-beneficiu: închiderea școlilor reprezenta o pierdere mică pentru copii, un câștig imens pentru țară (frânarea considerabilă a epidemiei). Foto Guliver/Getty Images

Am auzit, în doar câteva zile, de bugete de publicitate tăiate, freelanceri rămași fară job, contracte suspendate, agenții care trag să moară, după ce toate evenimentele s-au anulat. Toate campaniile pe care le aveam în plan s-au amânat sine die ori au fost anulate.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului. Ionel Dancă, a anunțat că PFA-urile și întreprinderile individuale care și-au întrerupt activitatea din cauza pandemiei de coronvirus vor beneficia de o indemnizație fixă de 2230 lei/lună.

Consecințele pandemiei actuale vedem cum operează cu o precizie matematică exact în direcția în care omenirea ar trebui să se miște pentru salvarea planetei, prin modificarea comportamentului uman. O schimbare care ar fi fost imposibil de imaginat la o astfel de scară și într-un timp atât de scurt. (Foto: Dan Mihai Bălănescu)

Aproximativ 3 din 10 companii active în România înregistrează un rezultat negativ (cheltuieli mai mari decat venituri) pe parcursul anului 2018 (ultimul exercițiu financiar închis și raportat). Aceste companii totalizează aproape 850.000 de locuri de muncă. Foto Guliver/Getty Images

Situația din Italia îi afectează pe românii care locuiesc în Italia. Iar ceea ce se întâmplă în nordul țării este un dezastru economico-social. (Foto: Guliver Getty Images)

Pentru România, anii '90 au fost un deceniu pierdut, crede analistul economic Ionuț Dumitru, fostul șef al Consiliului Fiscal. (Foto: Inquam Photos/ Ovidiu Iordachi)

Cu cât activele din portofoliu sunt mai puțin corelate între ele, cu atât valoarea portofoliului variază mai puțin. Dintre cele două, această strategie este cea prudentă pentru o persoană care vrea să economisească și să își conserve valoarea economiilor. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Pentru jurnalistul Cristian Tudor Popescu, situația în care se află România acum este similară cu cea în care a adus-o Ceaușescu la sfârșitul anilor '80. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

De la BNR și Consiliul Fiscal au venit zilele acestea opinii tranșante: legea pensiilor nu poate fi aplicată, ar arunca bugetul în aer.

Ne îndreptăm către pragul de 5 lei pentru un euro? Vom afla în cursul lunilor următoare. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Dacă vrem ca oamenii cu venituri mici să trăiască mai bine, atunci ar trebui să ne preocupe educația lor. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Câteva concluzii - cheie trebuie trase după rectificarea bugetară anunțată marți de PNL. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

În loc să creăm locuri de muncă în țară și să asigurăm o creștere economică sănătoasă, prin efectuarea de investiții publice, în România am stimulat consumul, am asigurat creșterea locurilor de muncă în economiile țărilor cu care înregistrăm deficit comercial.

Cum afectează modelul economic bazat pe partajare modelele economice actuale? (Foto: Guliver Getty Images)

Riscul major în situația în care ne aflăm este că, din cauza contextului politic, luarea unor măsuri de corecție a exceselor bugetare să compromită pe termen mediu șansele unei reforme profunde.

În istoria fraților Dragoș și Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman – azi cea mai mare companie antreprenorială românească – există un moment definitoriu, pe care foarte puțină lume îl înțelege. Acum zece ani, în plină criză financiară, când băncile închideau toate sursele de creditare și industria de construcții se oprea brusc, frații Pavăl au luat câteva decizii care le-au schimbat, probabil, viitorul. (Foto: Chris Leipelt/ Unsplash)

O scădere a exporturilor Germaniei a dus la încetinirea creșterii economice, potrivit datelor oficiale. Această ajustare vine pe fondul preocupărilor legate de încetinirea economiei globale, de producerea unui Brexit fără acord și a războiului comercial global. Produsul Intern Brut (PIB) al celei mai puternice economii din Europa a scăzut cu 0,1% față de trimestrul precedent, potrivit Oficiului Federal de Statistică al Germaniei. (Foto: Guliver/Getty Images)

Mare parte dintre antreprenorii din cartea ”Cei care schimbă jocul” sunt matematicieni. Mulți dintre antreprenorii ce au fondat companii pe care azi le admirăm sunt informaticieni și matematicieni. Ar putea fi un avantaj pe care puțini îl intuim, atunci când vine vorba despre decizii importante. (Foto: Guliver/Getty Images)

Tema inegalității economice a fost permanent o temă în sociatatea occidentală, chiar dacă atenția pe care a primit-o a variat în timp. Totuși, după criza din 2008 ea a redevenit o temă care primește o atenție crescută atât de la politicieni, cât și de la economiști. Ca de obicei, inegalitatea economică este identificată ca sursă majoră a slăbirii armoniei sociale și a realizărilor personale. (Foto: Guliver/Getty Images)

Fondatorul unicornului românesc UI Path, Daniel Dines, apare pe coperta noului număr Forbes, care publică, sub titlul „Boss of the Bots” (n.r. „Șeful roboților software”), un amplu articol despre viața miliardarului român. „De la comunism la programare. Cum a ajuns fondatorul UI Path, companie estimată la 7 miliarde de dolari, primul miliardar din roboți software din lume”, scrie revista americană de business. (Foto: Twitter UI Path)

Majoritatea firmelor românești atrag capitaluri mai scumpe decât randamentele obținute prin investițiile finanțe cu aceste capitaluri. Deci, în medie, efortul este mai mare decât efectul, pentru aproape fiecare an din perioada 2008–2018. (Foto: Guliver/Getty Images)

Probabilitatea mare de apariție a unei recesiuni în 2019 a fost deseori discutată în ultimii ani. (Foto: Guliver/Getty Images)

Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din BNR, a avertizat că România este într-o situație extrem de dificilă în acest moment. (Foto: Facebook Eugen Rădulescu)

Președintele ALDE Gorj, Ion Iordache, a declarat, după ieșirea partidului de la guvernare, că măsurile economice luate de PSD, care au avut și susținerea partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu, au distrus economia. (Foto: Inquam Photos/Adriana Neagoe)

Anul 2019 este considerat unul de răscruce pentru țara noastră și indiferent cât de mult va avansa economia românească, decalajele față de țările din Vestul Europei se vor păstra, menținându-ne într-o poziție inferioară în ierarhia economiei europene. În acest caz “a avansa“ este sinonim cu “creștere prin majorarea consumului în detrimentul investițiilor“. (Foto: Guliver/Getty Images)

Dar momentul în care am decis să-mi bag picioarele în ea de facultate mi-l amintesc exact:... (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

În aceste condiții, o întrebare ar putea fi pusă. Oamenilor chiar nu le pasă de creșterea inegalității atunci când votează sau atenția le este dirijată către alte subiecte mai puțin riscante pentru elitele care conduc? (Foto: Guliver/Getty Images)

„Nu cred că este bine că firmele se înființează foarte mult pe expansiune și foarte puțin pe recesiune, pentru că aceasta arată un efect de turmă, care trădează lipsa de viziune și pasiune a antreprenorului român”, crede Iancu Guda, președintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România. (Foto: Guliver/Getty Images)

Europenii au înțeles că lumea anilor 1960, când Statele Unite protejau Europa de Vest, a dispărut pentru totdeauna. Lumea se îndreaptă acum spre o nouă ordine internațională. (Foto: Guliver Getty Images)

Datoria externă totală a României s-a majorat cu 448 milioane USD, în primul trimestru al anului curent, atingând pragul de 112 miliarde USD, potrivit datelor publicate de către Banca Naţională a României. (Foto: Guliver/Getty Images)

„Am văzut cu toții deja celebrul program de guvernare al PSD, unde pe hârtie apar sute de kilometri de autostradă, investiții în școli, investiții în spitale, dar, în fapt, au rămas doar promisiuni”, a spus Klaus Iohannis,

Ceea ce credem noi despre bani este exact ce vom primi în viață. Dacă am auzit toată copilăria că nu avem nevoie de bani ca să fim fericiți, nici că vom avea vreo urmă de interes legată de acumulări materiale. Probabil că banii nici nu vor veni la noi... (Foto: Inquam Photos)

Pentru țările emergente nu există alternativă la creșterea economică pozitivă. Procesul de recuperare a decalajelor față de economiile dezvoltate trebuie să continue într-un ritm susținut. Deoarece pentru a putea compensa tehnologic perspectiva unei scăderi a populației, așa cum menționam mai sus, va fi nevoie de capital financiar și de inteligență. (Foto: Inquam Photos)

Tocmai această proprietate a obiectelor digitale – aceea de a fi bunuri non-rivale – va schimba fundamental lumea în care trăim. Fiindcă în momentul în care un bun devine non-rival, economia așa cum o știm își pierde sensul. (Foto: Guliver/Getty Images)

Finanțăm spitale, fabrici, şcoli, universități de stat şi private, baraje şi hidrocentale, autostrăzi şi cabinete veterinare, dar şi sute de mii de oameni. Susținem tot atâtea planuri şi vise ale românilor. Suntem cel mai mare finanțator instituțional al Statului prin impozite şi titluri de stat, precum şi al mediului de business românesc. Facem asta cu capitalul şi datorită competențelor acumulate în cei 25 de ani, aici, în țara noastră.

Oare crede cineva că economia noastră avea niște rezerve pe care voia să le țină ascunse de restul lumii? Oare crede cineva că economia noastră poate să ia miliarde dintr-un loc fără să afecteze un altul? (Foto: Guliver Getty Images)

„Dacă se încetinesc acum investițiile străine, economia crește pentru că au fost investiții acum 5 ani. Și nu o să mai crească peste cinci ani, dacă nu sunt investiții acum”, a explicat Sergiu Neguț pentru Republica.ro.

Ideile lui Darius Vâlcov, consilier al premierului pe economie, se transformă în OUG-uri și politici economice, care îi afectează pe toți cetățenii țării. Dincolo de faptul că a fost condamnat în primă instanță la 8 ani de închisoare cu executare pentru corupție, Vâlcov mai are o particularitate: potrivit propriilor spuse, își încasează salariul de la Guvern în plic. (Foto: Inquam Photos/Octav Ganea)

Dacă în mod normal am putea să avem o rezervă de cash care să ne ajungă șase luni, anul viitor va trebui să prevedem nouă sau doisprezece luni. (Foto: Mircea Manole/InquamPhotos)

Chiar și acum, la 30 de ani de la revoluție, PSD ne arată cât de ușor e să manipulezi toate pârghiile statului, să caricaturizezi actul de justiție, să folosești instrumente de manipulare grosolane precum taxa pe lăcomie și să te hrănești din această strategie primitivă. (Foto: Inquam Photos / Liviu Florin Albei)

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu spune că Liviu Dragnea, Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici sunt pe nedrept numiți iresponsabili care aruncă economia în haos. „Nu e adevărat. Știu foarte bine ce fac, doresc să creeze acest haos economico-financiar”.

„Am lucrat mulți ani pentru a alege mici furnizori excelenți din Sicilia, Sardinia, Calabria, din toate regiunile din Italia. Am reușit să conving furnizorii să producă mai mult, dar la același standard de calitate. Și să le scriu și spun povestea, să le creez noi ambalaje și tot programul tehnic pentru a face față birocrației. Acum avem 2.000 de furnizori, foarte, foarte mici”, spune Oscar Farinetti.

Consiliul Investitorilor Străini atrage atenția că modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală generează neîncredere în capacitatea statului de a asigura legalitatea, stabilitatea și predictibilitatea mediului de afaceri, dar și de a proteja interesele companiilor și cetățenilor care își desfășoară activitatea într-un mod corect.

Continui să rămân uimit când văd cu câtă naivitate își imaginează mulți dintre decidenții români că gafele din trecut pot fi șterse cu buretele, astfel încât comunitatea financiară internațională să considere România o țară fără pată. Lucrurile nu stau nicidecum așa și erorile trecutului vor avea nevoie de cel puțin un deceniu de guvernanță economică excelentă pentru a fi estompate.

Pe medie, o familie compusă din doi membri și jumătate locuiește într-un apartament de 1,75 camere. În realitate, așa ceva nu există. Creșterea medie de 4% are în spate discrepanțe uriașe: aproape jumătate din tot ceea ce se întâmplă în România, se întâmplă în București. Aici, se trăiește ca în Spania. 400 de kilometri mai încolo, țara de comparație e Albania: un raport de 6:1. (Foto: Romanian Business Leaders Summit)

În timp ce PSD se luptă să modifice legile Justiției, tot PSD, alături de toate celelalte partide parlamentare, sapă temeinic fundamentele justiției sociale, atâta cât a mai rămas ea în România.

Fondul Suveran de Investiții – a ce sună asta? Păi, seamănă al dracului de bine cu Fondul Național de Investiții, scula cu care, înșurubată în vechiul CEC, Sorin Ovidiu Vîntu, SOV, a jefuit la sfârșitul anilor `90 sute de mii de cetățeni ziua în amiaza mare, deși reclama era nocturnă: „Dormi liniștit, FNI lucrează pentru tine!...”.

Educația economică a românilor este extrem de precară, iar acesta este unul dintre eșecurile școlii, crede Cristian Păun, profesor la ASE. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Pe 3 noiembrie 2008 dl Ghizdeanu se afla la o reuniune cu premierul Tariceanu, erau prezenți mai multi inclusiv Mugur Isărescu si subsemnatul. Se analizau efectele posibile ale crizei asupra României – dl Ghizdeanu, neobosit ca de obicei, avea o prognoză optimistă. Economia duduia și prognoza de toamnă din 2008 a Comisiei Naționale de Prognoză prevedea o creștere de +6% a economiei în 2009 față de 2008. (Foto: Digi24)

„Tata, ies cu o fata diseara si am si eu nevoie de 0,01 bitcoin”. „102,65 de dolari? Dar ce faci tu cu 117,85 de dolari? Nici eu nu merg la restaurante de 96,87 de dolari. Chiar crezi că-ți dau 82,54 de dolari?! Nu ai tu ce sa faci cu 109,86 de dolari.” (Foto: Guliver Getty Images)

În timp ce puterea politică ține de un an poporul telespectator lipit de micul ecran cu o producție în care se împletesc elemente de comedie neagră, thriller, SF și teoria conspirației - film intitulat „Statul paralel” -, economia se pregătește de o aterizare forțată. (Foto: Facebook Răzvan Costache)

Pentru a putem să construim viitorul, pentru a putea să fim strategici, trebuie să facem diferența între tendințele care ne schimbă industria fundamental, moda care ne poate ajuta să vindem pe termen scurt și jucăria care doar ne distrage atenția de la ce este important. Întrebarea de o mie de puncte este: cum facem diferența între tendință, modă și jucărie.(Foto: Guliver Getty Images)

Cum suntem după anul 2017? Trăim mai riscant. Ne place mersul pe frânghie și am uitat că am mai căzut de pe ea acum 10 ani. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Nu am auzit niciun investitor existent sau potențial care să se plângă de lipsa aderării României la zona euro. Dar am auzit sute de investitori plângându-se din cauza instabilității legislative, a impredictibilitatii politicilor economice și mai ales fiscale, a lipsei de infrastructura. Acestea sunt prima, a doua și a treia cauza, nu lipsa tichiei de mărgăritar a aderării la zona euro. (Foto: Guliver Getty Images)

Consultantul fiscal Adrian Bența a declarat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că prețul carburanților va continua să crească în perioada următoare. (Foto: Guliver Getty Images)

Consumul de produse din import va crește în luna decembrie, ceea ce ar putea duce la o depreciere a leului în lunile următoare, a declarat consultantul fiscal Adrian Bența în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24.

Să începi și să crești o afacere în România este astăzi un act de curaj sau, poate, de nebunie. Ar fi mult mai simplu să stai, sau să te angajezi la stat, sau să fugi mâncând pământul, îngroșând rândurile celor patru milioane de refugiați economici din România.

Leul s-a prăbușit luni, ajungând la cel mai slab nivel în raport cu euro, pe fondul tensiunilor din politica româneacă și al incertitudinilor provocate de schimbările fiscale.

În ziua în care ordonanța pentru modificarea Codului Fiscal intră în ședință de Guvern, euro atinge pe piața interbancară cel mai mare nivel din 2012 până astăzi: 4,63749 lei.

Din televizor curge lapte și miere, economia duduie, se măresc salarii, se reduc taxe, se fac promisiuni. În lumea reală, cresc prețurile, un plin la pompă costă mai mult și, da, ratele au explodat. Și chiar dacă Guvernul dă „vina” pe ROBOR pt cresterea ratelor in lei, acțiunile aceluiași Guvern au dus la aceasta situație, crede consultantul fiscal Dan Schwartz. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

O misiune de supraveghere a Comisiei Europene a ajuns în România la sfârșitul lunii septembrie, ca urmare a faptului că România a deviat semnificativ de la obiectivul său bugetar pe termen mediu

Dacă ar exista controale antidopping la nivelul ţărilor, România ar fi fost descalificată de mult. Creşterea economică de aproape 6% obţinută în primul semestru al anului în curs ne-a asigurat locul 1 în Europa detaşat. Asta e „vitrina”. În spate însă pârghiile total nesănătoase pe baza cărora s-a obţinut dinamica spectaculoasă a PIB-ului îşi arată, cum altfel?, colţii.

M-aș fi bucurat ca în dezbaterea (pot să îi spun așa?) declanșată zilele astea în jurul ouălor nefiscalizate, tema centrală să fi fost: cum ridicăm nivelul de trai și cum generăm oportunități în zona rurală pentru micii producători. Nicidecum ce/cât ne scapă la buget ca urmare a dimensiunii economiei naturale. (Foto: Guliver Getty Images)

Volens nolens, erorile politice și lipsa de profesionalism se decontează și se vor deconta într-un fel sau altul de către capacitatea defensivă a țării. Pentru că forța de apărare a țării nu poate să rămână deconectată de calitatea guvernanței țării. Iar marea răspundere și-o iau în primul rând cei care fac erori politice și dovedesc o lipsă de profesionalism economic. (Foto: George Călin/Inquam Photos)

Legea de aprobare a OUG3/2017 trimisă spre promulgare aduce o serie de modificări, în ceea ce privește impozitul pe profit, impozitul microîntreprinderilor și taxa pe valoare adăugată. Am trecut în revistă doar câteva care mi s-au părut mai importante, cu impact mai mare asupra firmelor cărora li se aplică. (Foto: Guliver Getty Images)

De câțiva ani, fără fereală, mulți dintre decidenții, economiștii, analiștii etc. care formează azi elita au revenit în discursuri la abordarea conform căreia statul trebuie să dețină rolul central în administrarea oricărei probleme, de la investiții străine până la educație, de la natalitate până la sistemul de pensii. (Foto: Guliver Getty Images)

În economie (si mai ales în macro-economie) e dificilă crearea valorii pe termen scurt (mai ales în lipsa inovației). Ce e însă posibil e o mai bună alocare a valorii create. (Foto: Bogdan Dănescu/Inquam Photos)

Din păcate, maşina este stricată şi nu merge decât până în viteza a doua. Dar vă grăbiţi, prin urmare staţi cu motorul turat la maxim. În cât timp credeţi că pistoanele vor lovi capota? (Foto: gov.ro)

România a înregistrat în primul trimestru al acestui an cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, atât faţă de trimestrul precedent cât şi faţă de aceeaşi perioadă din 2016, arată datele publicate marţi de biroul european de statistică, Eurostat. (Foto: Guliver Getty Images)

Capitalismul a atomizat până la extrem societatea românească aflată în căutare de “oportunități”, a destructurat bondul social, iar modalitatea de redistribuire a bogăției produse de țară s-a dezechilibrat profund. În acest peisaj, lipsa coerenței politicilor publice a amplificat hecticitatea țării, făcând din România un spațiu de sorginte fals-natural liberală. Cea mai dramatica consecință s-a dovedit a fi lipsa direcției/reperelor.

Dublarea salariilor din vârful pixului? Ce ați zice de o dublare a inflației, o creștere a șomajului, a deficitului extern și de o prăbușire a veniturilor bugetare în contrapartidă? La ce ar mai folosi „cresterea” salarială? (Foto: Inquam Photos)