Am simulat unde s-ar duce prețurile dacă statul ar reduce acciza cu 30% și până la nivelul minim impus de UE de 1,8 lei/litru sub care nu putem scădea accizele (rezultat din acest calcul: 359 Euro/1000 litri - 0,359 Euro/litru adică aproximativ 1,8 lei/litru).

Miracolul pe care îl poate crea dna. Țoiu, ajutată de colaboratorii apropiați, constă în definirea procedurală a unui mecanism invizibil, dar robust, de încredere în interiorul structurilor actuale din minister, capabil să sprijine constant creșterea exporturilor țării noastre, să faciliteze contacte între companiile românești și cele locale, să deschidă uși. Acest mecanism ar trebui inteligent proiectat și implementat, astfel încât să transcendă șederea dânsei în funcția de ministru de Externe.

P. P. Carp, politician conservator cu vederi de stânga - de două ori prim-ministru…și ministru al finanțelor în primele două decenii ale secolului al XX-lea - într-o dezbatere în guvern pe marginea bugetului statului a insistat să fie consemnat că “românul se naște bursier, își petrece viața activă ca salariat și moare pensionar”. Vrând să spună că, la noi, în bugetele gospodăriilor populației, veniturile din capital erau o rara avis. Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Produsul intern brut al României se menține pe o creștere ușoară, însă evoluția industriei și a construcțiilor, la pachet cu deficitul bugetar și cel comercial, oferă motive de îngrijorare. O analiză mai atentă a datelor economice arată că unele sectoare ar putea începe toamna de pe o poziție vulnerabilă.

Întrebarea este ce înțelegem prin patriotism economic pentru că în spatele acestei sintagme se pot ascunde atât idei excepționale de creștere a valorii adăugate a economiei și a bunăstării românilor, dar și poteci foarte greșite care sub aparența protejării naționalului pot anchiloza economia și o pot decupla de la sursele de inovare, modernizare, competiție. Foto - Profimedia Images

În ultima perioadă, spațiul public a fost dominat de o serie de știri care marcau o repoziționare economică marcantă a României în UE. În susținerea acestor evoluții se prezenta faptul că, din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare, România a egalat Portugalia și a depășit Croația. Și totuși, cei care au vizitat Portugalia și Croația nu pot să nu fie intrigați de un astfel de clasament. Care este explicația?

Pe lângă evocarea impozitării salariilor din sectorul public mai mari decât al Președintelui României, unii politicieni par să vizeze deja mai mult sectorul privat. Ideea subînțeleasă ar fi aceea să nu sufere doar unele segmente din sectorul public, ci să contribuie și zona privată.

Zilele acestea am tot văzut cum instituțiile statului (ministere, consilii județene) s-au grăbit să cumpere cele mai scumpe telefoane, cele mai scumpe monitoare de gaming, limuzine electrice - ceea ce crește PIB, însă cu siguranță înseamnă risipă. Nu avem nevoie de o asemenea creștere PIB, care înseamnă Paguba Internă Brută. Foto: Inquam Photos / George Călin

Las doar un mic exemplu: când am intrat în Portugalia prin sud, dinspre Sevilla (anul trecut) cu mașina, imediat după podul de la graniță (un pod de talia celui pe care îl facem noi acum la Tulcea), la graniță a trebuit să opresc pentru a asocia, la o mașinărie automată, numărul mașinii cu un card bancar. (Foto: Louis Loizou / Alamy / Alamy / Profimedia)

INS justifică diferențele masive prin schimbarea modelului de calcul, dar nu înghițim...(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)