Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cine fac mai mult rău, demascații sau circopitecii?

Cristian Tudor Popescu

De un an și ceva, de când ne călărește virusul, guvernanții cer cetățenilor să poarte mască și să respecte distanțarea fizică. Cu cât trece timpul, cu atât aceste restricții devin mai apăsătoare, deranjante psihic, îți trebuie conștiință și voință să nu le încalci.

Conștiință și voință de care înalte personaje nu dau dovadă. L. Orban, L. Bode, V. Popescu, B. Aurescu, R. Turcan, M. Ciolacu, M. Tudose, M. Vela, din nou Turcan, V. Voiculescu. Au fost imortalizați în situații de ilegalitate, fără mască și distanță, pentru care au fost sancționați cu amendă. Toți au încercat să justifice nepăsarea față de lege în mod mai mult sau mai puțin penibil.

N-am ascultat niciodată astfel de scuze. Deoarece, pur și simplu, nu pot fi valabile.

Ele reprezintă totuși o deosebire față de relația ștabi-amărășteni dintr-o dictatură.

Sub Ceaușescu, toată nomenclatura, în cap cu Tovarășul și Tovarășa, urina constant și cu boltă pe cuvântările vârâte de ei înșiși în timpanul cetățenilor. Auzeam la radio cum trebuie să economisim apa de la robinet când ne spălăm pe dinți, și budoarul Elenei Ceaușescu, în care am intrat în 22 decembrie`89, era ticsit cu apă în sticluțe, Eau de toilette și parfumuri, de la Chanel la Helena Rubinstein, 3.000 de dolari chilu.

Răbdatul de foame era predicat sub titlul Alimentație Rațională, în vreme ce congelatoarele șefilor de Partid și Securitate gemeau de carne.

Aveau rezerve de whisky, Kent și cafea originală cât pentru niște buncăre antiatomice. După ce băgau în gură bunurile imperialiste, scoteau pe gură panglici tricolore, rrromânești.

Însă nu apărea nimeni la televizor ca să încerce niscai justificări pentru batjocul ăsta sinistru. Prostimea nu trebuia cucerită pentru alegeri, n-avea decât să tacă și să înghită – în sec.

Nu există nicio justificare, niciodată pentru demnitarul care cere populației să îndure privațiuni și suferințe, în timp ce el își dă singur scutire.

Toți cei pe care i-am enumerat mai sus, și alții, ar fi trebuit să țină masca pe figură și noaptea în somn. Exagerez, ca să fie clar ce obligații are stăpânirea, mai ales în vremuri de restriște.

Amenzile aplicate „demascaților” din Guvern și Parlament înseamnă mult prea puțin. Căci gesturile lor de trufie și discriminare (CNCD n-a zis niciodată nimic), „legea e pentru căței”, distrug încrederea în autorități mai eficient decât șoșourile stradale ale circopitecilor la ceas de seară.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult