Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Generația În Neștire

Cristian Tudor Popescu-

Bacău, Spitalul Sfânta Maria. Pâlcuri de „protestatari” ocupă curtea spitalului și zbiară la adresa personalului medical: „Hoții! Hoții!”. Vocea unui dirijor îi corectează: „Asasinii, bă, asasinii, ce hoții!”. „Protestatarii” execută sărituri pe loc, ca mingea, și scot sunete, fiecare în legea lui. Dirijorul strigă din nou: „Aici intri pe picioare și ieși în sicriu!”. Corul săritorilor: „Hău, hău, hău!”. O ambulanță se apropie cu girofarul pornit, aducând pe cineva aflat în stare gravă. Urlete: „A venit covidu, băăă!”.

În toate orașele mari ale țării sunt ieșiri în stradă. Partidul AUR, instigatorul și organizatorul acestor vânzoleli agresive, orbești, cu măști nu numai nepurtate, dar și arse pe asfalt, cu petarde detonate și peturi aruncate în jandarmi, nu are altă „soluție” la pandemie decât cretinăria „Jos pandemia!”. La strigătul ăsta de luptă, nu prea cred că virușii își vor da demisia luând-o la fugă. În schimb, G. Simion, liderul AUR care a condus mărșăluitorii prin centrul Capitalei, vrea să ne facem cu toții că molima nu există, să dăm dracului măștile, vaccinurile, distanțarea, morții din ATI și să relansăm HORECA prin hore și paranghelii. Și nu uitați să votați AUR.

M-am uitat cu atenție la cum arată acești manifestanți însetați de „Libertate!”. Ce m-a înfiorat e că majoritatea lor covârșitoare sunt tineri, stimați cititori. Cei mai mulți, în jurul vârstei de 20 de ani. Viguroși, tunși viking, plesnind de energie, filmând și filmându-se întruna cu smartfoane. Sunt cu toții crescuți după 1989.

Ei nu știu ce e aceea o dictatură.

Nu știu ce e aceea libertate.

Nu știu ce înseamnă un virus, o boală ucigătoare, spitalul.

Nu știu cum e suferința, nu știu cum arată moartea, pentru ei bătrânii nu sunt doar morți, nici nu există.

Nu știu să facă parte din altceva decât din găști de cartier și galerii de fotbal.

Nu știu ce e foamea despre care fac strigare.

Nu știu să vorbească, nu știu să gândească, nu știu decât să hăulească, la comandă, fără să înțeleagă prea mult ce.

Sunt generația care trăiește În Neștire.

Sunt produsul educației, mai exact al ignoranței primite acasă și la școală. Am văzut acum în stradă doar câteva mii. Din păcate, păcatele părinților, sunt mult mai mulți.

Sunt copiii României din ultimele 3 decenii, pe care n-au făcut-o ei, ci părinții lor.

Nu vreau să mă gândesc, gândiți-vă dumneavoastră, cum va arăta România următorului deceniu, 3 e deja prea mult.

 România generației În Neștire.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Am văzut, până la urmă, OBAA, cum a început deja să fie „consacrat” filmul lui Paul Thomas Anderson. Din a doua încercare. La prima am rezistat 40 min. Apoi, mi-am spus că, totuși, a luat 6 premii Oscar, inclusiv pentru Cel mai bun film, și eu încă mai sunt critic și istoric de film.

Citește mai mult