Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Bucureștiul are un PIB pe cap de locuitor de cinci ori mai mare decât Vaslui, cel mai sărac județ. Capitala - cu PIB per capita la 164% față de media UE. Ionuț Dumitru: Marea problemă în România este discrepanța economică regională foarte mare

Ionuț Dumitru

În România există una dintre cele mai mari discrepanțe economice din Uniunea Europeană între zonele sărace și cele bogate. București-Ilfov are un PIB pe cap de locuitor de peste cinci ori mai mare decât Vaslui, cel mai sărac județ din țară, potrivit celor mai recente date statistice actualizate de INS.

Economistul Ionuț Dumitru, profesor universitar la ASE, fost președinte al Consiliului Fiscal, a prezentat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, cifrele care arată că PIB-ul per capita, exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), în România, s-a situat, surprinzător, la 74% din media UE în 2021, față de 54,3% în 2013, depășind astfel țări precum Grecia, Slovacia sau țările baltice, însă problema majoră este diferența care se accentuează între diverse regiuni din România.

„Marea problemă a României în momentul de față nu e neapărat nivelul agregat mediu al activității economice sau dezvoltarea economică. Problema majoră este discrepanța regională foarte mare. Adică noi avem de exemplu o medie de 74% (PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard – n.n.), dar avem în București-Ilfov un PIB per capita la 164% față de media Uniunii Europene. Adică zona București-Ilfov ca activitate economică per capita la paritatea puterii de cumpărare este peste multe regiuni din Germania, peste Viena, peste Bonn, peste Berlin, peste Stuttgart, peste multe regiuni pe care noi le aveam în minte ca fiind regiuni dezvoltate ale Europei.

În schimb avem și regiuni ale țării care sunt la coada cealaltă a clasamentului. Avem zona de sud-est, zona de nord-est a României care de fapt e cea mai săracă, avem o diferență între cel mai bogat județ care e București și cel mai sărac județ, care este Vaslui, diferența este de 1 la 5. Avem o diferență uriașă și asta e discrepanța regională cea mai mare din toată Uniunea Europeană - că avem și zone foarte bogate, dar avem și printre cele mai sărace regiuni ale Europei”, a explicat Ionuț Dumitru.

PIB per capita vs București (%) (date 2019)

București 100%

Timiș 64%

Cluj 62%

Brașov 60%

Sibiu 55%

Harghita 52%

Maramureș 42%

Vâlcea 39%

Teleorman 32%

Bacău 29%

Neamț 22%

Vaslui 18%

sursa INS

„Atenție, a nu se face confuzie între PIB și calitatea vieții”

Aceste cifre statistice trebuie privite cu atenție, spune Ionuț Dumitru, ele nu înseamnă că un bucureștean trăiește mai bine decât un vienez, de exemplu.

„Atenție, a nu se face confuzie între PIB și calitatea vieții. PIB-ul în primul rând este un indicator de flux. El nu e un stoc de avuție. Nu te referi la PIB - domne, ești bogat sau ești sărac. Adică fluxurile generate în fiecare an, activitatea economică sunt la nivelul ăsta. Asta nu înseamnă că ești foarte bogat, n-ai acumulat un stoc de avuție mare. Că spre exemplu noi arătăm în statistica asta că suntem peste Elveția, ca întreg, cu PIB-ul per capita la PPS la București-Ilfov”, a explicat fostul președinte al Consiliului Fiscal.

Cifrele privind PIB per capita arată că există o convergență foarte rapidă, continuă profesorul universitar. „Avem un pas cu care alergăm destul de rapid, care îmbunătățește standardul de viață, nu suntem la standardul de viață din țările dezvoltate, asta e o evidență pe care nu poate nega nimeni, dar avem un parcurs rapid cu care ne apropiem”, spune el.

În București cam cât ne-ar lua, dacă putem să estimăm, ca să ajungem la același standard de viață cu europenii din vest? a fost întrebat Ionuț Dumitru în emisiunea „În fața ta”.

„E greu de făcut un astfel de calcul. În termeni de PIB per capita, Bucureștiul are peste 160 % față de media europeană, adică suntem cu 60 % peste nivelul de PIB per capita de acolo, dar sunt și alți factori care trebuie luați în calcul.  Spre exemplu, creștere economică și PIB înseamnă inclusiv traficul pe care îl vedem zi de zi în București, care consumă nervi, combustibil, poluează și așa mai departe. Adică și ăsta este o componentă a creșterii economice. Nu e o creștere economică sănătoasă, prietenoasă cu mediul, care să ne crească nivelul de satisfacție, nivelul de fericire, să-l numim așa. Sunt și alți factori care influențează aceste caracteristici”, a adăugat fostul președinte al Consiliului Fiscal.

„Cu PIB-ul per capita suntem de exemplu în momentul de față peste Grecia, dacă vă vine să credeți sau nu”

„Ca PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare, ca procent față de media europeană, suntem în momentul de față undeva la 74,2% la nivelul anului 2021, care nu este un nivel scăzut. Cu ani în urmă eram pe la 50, spre exemplu în 2013 eram la 54,6%. Adică am avut o convergență foarte rapidă în ultimii ani, în contextul în care creșterea economică medie, dacă tragem linie, vedem că a fost printre cele mai mari din Europa și am avut această convergență rapidă care ne-a permis să depășim multe state, pe care le credeam înaintea noastră. Cu PIB-ul per capita suntem de exemplu în momentul de față peste Grecia, dacă vă vine să credeți sau nu, Grecia este în momentul de față la 63,8% din media PIB-ului per capita european. Suntem peste Slovacia, care este de asemenea țară din zona euro, peste țările baltice, peste Letonia spre exemplu, țara din zona euro, foarte aproape de Polonia - Polonia e la 77%, noi suntem la 74% și ceva, foarte aproape și de Ungaria - Ungaria e 75% în momentul de față. Iar diferența față de Ungaria este destul de mică, adică cu o creștere economică mai mare în 2022 e probabil că ne-am apropiat foarte mult sau poate chiar am depășit Ungaria la PIB per capita.

Deci cifrele statistice arată că am avut o convergență foarte rapidă, nivelul de activitate economică per capita nu mai este chiar mic. Adică e peste cel din țări precum țările baltice sau chiar Croația, care a intrat în zona euro în anul acesta și are un PIB per capita mai mic ca al nostru, 69,6%”, a spus Ionuț Dumitru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • PIB-ul nu e chiar ce crede romanul citind cuvintele respective, pibul contine si toate cheltuielile statului (de ex. educatia "contribuie " la pib cu 6% , sau cam pe acolo, sanatatea e si ea contributor etc, si cum mai toate centralele sunt in bucuresti, respectiv ordonatorii de credite - explicatia tine doar de niste moduri de organizare a tabelelor si nu de saracia relativa! mutam 2-3 centrale de birouri in vaslui si devine judet bogat si bate clujul.
    oricum, imi vine greu sa cred ca , chiar si asa bucurestiul bate londra sau bucuresti vs vaslui bate londra vs insula lui peste din nordul scotiei!!!
    • Like 1
  • am o intrebare, cine stie sa faca PPP (paritatea puterii de procurare) pentru romania, adica cu ce date , pt ca daca luam inflatia din romania drept 15% ca referinta (sau 12,5% cum s-a reflectat in majorarea pensiilor), cand preturile s-au triplat, da, nivelul de (trai) procurare/cumparare poate fi urias!
    • Like 0
  • Mihai check icon
    In Bucuresti si Ilfov sunt sediile principale ale companiilor prezente la nivel national, firmele de leasing, o multime de agentii nationale, ambasade, guvern, parlament si multe altele. Toate acestea pe langa ca ofera venituri mult peste medie dar si genereaza oportunitati economice pe plan local care nu sunt disponibile in afara capitalei. Aproape peste tot in Europa capitalele sunt un puternic pol de dezvoltare economica. Din aceste motive poate ca raportarea nu ar trebui sa se faca la Bucuresti.
    • Like 1
  • Datele sunt seci, mai ales dacă trăiești în altă lume, cea a datelor. Acum, eu cred că Bucureștiul este, pe lângă capitală europeană și certul economic al României (mai ales după ce au dispărut toate orașele industriale din România.. Spuneați de Atena / Grecia, păi Atena nu e centru industrial, nici Viena..
    Cifrele seci, necoroborate cu datele din teren / pentru fiecare țară în parte / putere de cumpărare și nivel de trai / nivel de așteptări de la viață / de cultură, etc, pot arăta ca un termometru pus într-o cameră și te gândești cum o fi afară (dacă la mine în casă sunt 20 de grade, înseamnă că și afară e la fel ?
    Adevărate este că în România corupția și distrugerea economiei este principalul sport național.
    Oradea, de exemplu, este un oraș în dezvoltare, un oraș ce trage tot județul.
    Clujul a fost un oraș , Pol al regiunii, dar a cam lăsat accelerația.
    Constanța, un oraș și județ foarte prost administrat (să ai port, aeroport, Canal de legătură cu Dunărea, autostradă, baze militare, și să nu apari în top 10-15 orașe europene?!
    Concluzia mea: proastă guvernare, hoție și implicarea noastră foarte slabă/spre deloc, preferăm să emigrăm în loc să facem ceva.. Și Mai mult trebuie încetat cu ajutoarele sociale și să se pună accent pe investiții /întreprinzători.
    • Like 3
  • O explicatie stràlucità a fost datà chiar de tov. Buzatu : "pài când a fost bogat jud. Vaslui?". Imparabil !
    • Like 2


Îți recomandăm

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Ana Maria Bălan

În facultate, am avut o colegă mai mare pe care mereu am admirat-o: super deșteaptă, implicată, genul de persoană pe care ai dori-o în echipa ta de medici. Am revăzut-o în primul ei an de rezidențiat: epuizată, dezumanizată, cinică. (Foto: Ana Maria Bălan/ Facebook)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Elevă de liceu la examen

Dar dacă sărăcirea noastră este ceva ce am putea accepta, atentatul asupra valorilor și moralei ar trebui să fie acea limită pe care să nu o acceptăm. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Citește mai mult