Deficitul bugetar al țării este încă uriaș, chiar dacă a mai coborât de la nivelul de 9,3% din PIB, unde l-a dus iresponsabilitatea extremă a guvernului Ciolacu. Continuarea reformelor este imperios necesară, chiar dacă acestea ajung la reduceri de personal în sectorul public și la restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi. Dacă aceste reforme se opresc, atingerea în acest an a deficitului de 6,2% din PIB, aprobat de parlament, devine problematică, ca și continuarea finanțării deficitului de către piața financiară, internă și internațională.

Corecții bugetare, inflație și recesiune tehnică. Unde este, de fapt, economia României și de ce percepțiile sunt atât de diferite? foto Profimedia

Avertisment din partea unui reprezentant al Băncii Naționale a României (BNR) privind sustenabilitatea creșterii pensiilor. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a subliniat într-o emisiune televizată că, deși pensionarii se bucură de pensii majorate, finanțarea acestora se bazează pe bani împrumutați, creând riscuri semnificative pentru anii următori. Mai mult, el a avertizat că o criză politică ar putea arunca țara într-o „criză economică dramatică”. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

România se confruntă de ani buni cu una dintre cele mai mari probleme structurale ale sistemului fiscal: colectarea slabă a taxelor. Discuția publică s-a concentrat de ani de zile pe gap-ul de TVA, unde România are cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană. Mult mai puțin analizată este însă o altă problemă: gap-ul geamăn, de impozit pe profit. Foto: Getty Images

Bugetul României pentru 2026 vizează un deficit de 6,2% din PIB prin consolidare bazată pe venituri, control strict al cheltuielilor curente și investiții publice record. Ipotezele privind creșterea și inflația par oarecum optimiste, execuția bugetului și absorbția fondurilor UE fiind riscuri cheie. Dar cadrul este în general credibil.

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Bag de seamă că a fi politician nu presupune decât întâmplător să înțelegi funcționarea economiei și deci să adopți politici sănătoase și durabile. Aproape că nu mă mir când un politician de vârf spune despre deficitul bugetar că îl deranjează într-un loc pe care pudoarea mă împiedică să îl menţionez. Și mai observ un lucru: pentru anumiți politicieni, repetarea acelorași enormități de foarte multe ori este un excelent mod, după mintea lor, de a face oamenii să le şi creadă.

În urmă cu mulți ani, când locuiam la etajul 8 al unui bloc, aveam o pisică foarte curajoasă. foto: Profimedia

Analiză a bugetului României pentru 2026: deficit de 6,2% din PIB, dependență de fondurile UE, investiții record declarate și riscuri pentru economie. foto: Inquam Photos / Casian Mitu

Lună de lună mă uit la execuția bugetului consolidat. Iar după ce au apărut unele îmbunătățiri, au apărut la pachet și comentarii precum: „dar să vedeți în iarnă când o să intrăm în recesiune și se vor prăbuși încasările", apoi „să vedeți în ianuarie, că au mutat cheltuieli pe anul următor", iar mai nou „să vedeți din februarie cum o să fie, că în ianuarie și-a plătit lumea impozitele".