„De fiecare dată, în prag de alegeri, deficitul bugetar al României creşte. Creşte şi creşte mult. Nu se întâmplă nicăieri în lume aşa ceva, sau, mă rog, în lumea civilizată!”, spune economistul Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR.

Dacă în 2008 gradul de îndatorare era 15% din PIB iar în 2019 era 35%, în luna mai anul curent datoria publică a României ajungea la cifra record de 52,4% din PIB, un nivel alarmant care reflectă incapacitatea în continuă creștere a guvernelor de la București de a gestiona eficient finanțele publice. Foto: Olivier Le Moal/ Panthermedia/ Profimedia

Avem cea mai mare inflație din UE (5,8% RO vs 2,8% UE), deficit fiscal anualizat (min 8% RO vs 3.7% UE) și singura țară cu deficit comercial > 10% din PIB din UE (cea mai accelerată creștere a consumului... alimentat din import). Cu toate acestea, creșterea economica este doar 1% în primul semestru.

...Ar trebui să renunțăm să căutăm să aruncăm în curtea vecinului nota de plată pentru ceea ce noi consumăm. Or, într-o țară de căutători de rente și de foloase nemuncite, precum România, acest lucru este greu de realizat. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

La început de an există un fenomen interesant în România: o bună parte a populației dă buluc să își plătească dările către autoritățile locale (impozitele pe proprietate, pe mașini, locul de parcare etc.). Chiar și dacă statul a majorat aceste dări, lumea tot dă buluc să nu rămână cu datorii. Foto: Vlad Ispas / Alamy / Alamy / Profimedia

România se pare că nu a învățat prea mult din crizele precedente, politicile economice pro-ciclice fiind cele care poziționează țara noastră într-o situație dificilă. Foto: Inquam Photos / George Călin

„Datoria este a noastră, a tuturor, tot noi o plătim prin taxe. Dacă în 2010 datoria publică pe cap de locuitor, raportată la salariul pe cap de locuitor, era de 60%, dragilor, am ajuns la 100%”, a explicat Iancu Guda. Foto:Inquam Photos / George Călin

Veniturile sunt prognozate să crească cu 20%, iar cheltuielile doar cu 6%, creșterea economica reala de 3,4% iar cea nominala 9,4% (deci inflație cca. 6%), deficit 5% din PIB. Imposibil. Foto - Inquam Photos/ George Călin

În primul rând, proiectul „Ordonanței trenuleț” publicat miercuri de Ministerul Finanțelor i-a înfuriat pe profesori, după ce într-o primă variantă era prevăzută o creștere a salariilor de doar 8%, începând cu 1 ianuarie 2024, și nu cu 13%, cum anunțase Ministerul Educației. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a susținut că a fost vorba despre „o eroare”, care între timp a fost corectată. Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea

Practic, competitivitatea companiilor din România nu a înregistrat un progres real în ultimul deceniu, deoarece valoarea adăugată generată pe fiecare unitate de vânzare (1 Leu cifră de afaceri) a rămas la același nivel de 59%. Foto: Getty Images