Ceaușescu a pus în practică un amplu program de economisire forțată (termenul este științific, nu slogan). Pe șleau, cetățenii au fost înfometați de arătau toți slim-fit-aschimodie, consumul a fost redus arbitrar și brutal, pentru ca mai multe resurse să fie dirijate spre industrie (hm, "investiții publice") și spre rambursarea accelerată a datoriei externe. Avea Ceaușescu obsesia asta cu eliminarea datoriei.

România traversează o perioadă complicată din punct de vedere macroeconomic. Având cea mai înaltă rată a inflației (9,7 la sută în decembrie 2025) și cel mai mare deficit bugetar (7,9 la sută din PIB) din Uniunea Europeană, țara noastră va depăși în anul 2026 pragul de datorie publică de 60 la sută din PIB, ultimul Criteriu de la Maastricht pe care îl îndeplinea. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Deficitul fiscal la primele 3 luni a scăzut la jumătate: 21 miliarde Lei în trimestrul I 2026 vs. 42 miliarde Lei în trimestrul I 2025. Anualizat, în acest ritm, se poate ajunge la un deficit de maximum 5% (vs. 6,2% angajament). .

Nu întâmplător, de ieri a început o campanie de promovare a acestui plan: numirea unui tehnocrat, unul cu experiență în redresarea bugetară a unei țări: Delia Velculescu, FMI - dosarul Grecia. Foto: Profimedia

Deficitul bugetar al țării este încă uriaș, chiar dacă a mai coborât de la nivelul de 9,3% din PIB, unde l-a dus iresponsabilitatea extremă a guvernului Ciolacu. Continuarea reformelor este imperios necesară, chiar dacă acestea ajung la reduceri de personal în sectorul public și la restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi. Dacă aceste reforme se opresc, atingerea în acest an a deficitului de 6,2% din PIB, aprobat de parlament, devine problematică, ca și continuarea finanțării deficitului de către piața financiară, internă și internațională.

Corecții bugetare, inflație și recesiune tehnică. Unde este, de fapt, economia României și de ce percepțiile sunt atât de diferite? foto Profimedia

Avertisment din partea unui reprezentant al Băncii Naționale a României (BNR) privind sustenabilitatea creșterii pensiilor. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a subliniat într-o emisiune televizată că, deși pensionarii se bucură de pensii majorate, finanțarea acestora se bazează pe bani împrumutați, creând riscuri semnificative pentru anii următori. Mai mult, el a avertizat că o criză politică ar putea arunca țara într-o „criză economică dramatică”. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

România se confruntă de ani buni cu una dintre cele mai mari probleme structurale ale sistemului fiscal: colectarea slabă a taxelor. Discuția publică s-a concentrat de ani de zile pe gap-ul de TVA, unde România are cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană. Mult mai puțin analizată este însă o altă problemă: gap-ul geamăn, de impozit pe profit. Foto: Getty Images

Bugetul României pentru 2026 vizează un deficit de 6,2% din PIB prin consolidare bazată pe venituri, control strict al cheltuielilor curente și investiții publice record. Ipotezele privind creșterea și inflația par oarecum optimiste, execuția bugetului și absorbția fondurilor UE fiind riscuri cheie. Dar cadrul este în general credibil.

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.