Am ajuns la momentul în care, inevitabil, e nevoie de luarea unor măsuri pentru a corecta deficitul bugetar. Foto: Inquam Photos / Marin Raica

Dacă ar fi să sintetizăm originea situației dramatice a deficitelor gemene, aceasta ar fi creșterea accelerată a salariilor și pensiilor, din motive strict electorale pe datorie, într-un cuvânt, wage-led-growth. România s-a împrumutat masiv pentru a susține financiar această ”teorie” care astăzi se dovedește falimentară la propriu. Tot ca urmare a implementării acestei teorii, România nu se mai poate integra total în zona euro în timp ce Bulgaria o va face de la 1 ianuarie. Foto Profimedia

Vom trece cu toții, fără doar și poate, printr-o curbă de sacrificiu, pentru că România este dependentă de într-o mare măsură de finanțarea externă, atât pentru a acoperi necesarul bugetului cât și pentru a rostogoli serviciul împrumuturilor anterior contractate. Foto: Profimedia

Deși a împânzit țara cu panouri pentru case la numai 35.000 euro, acum spune cu nonșalanță că a fost “doar o formă de promovare”. foto: Vadim Ghirda / AP / Profimedia

Deficitul excesiv este așadar expresia unei incompetențe, a unei neînțelegeri a realității macroeconomice și a unei slăbiciuni constante în fața tuturor grupurilor de presiune care cer menținerea privilegiilor finanțate prin buget. Foto Inquam Photos / George Călin

Cum răspund Marcel Boloş, care a condus Finanţele între 15 iunie 2023- 23 decembrie 2024 și premierul Marcel Ciolacu la întrebarea dacă își reproșează dezastrul bugetar din 2024, care ne aduce notele proaste din partea agenţiilor de rating? Demersul aparține ZF, care i-a contactat pe cei doi în cursul zilei de sâmbătă, după ce S&P a revizuit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor fiscale și externe ridicate. Inquam Photos / George Călin

Fitch tocmai ne-a schimbat perspectiva de la Stabilă la Negativă (păstrând totuși rating-ul BBB-). Ce înseamnă asta pe românește?

Una dintre puținele ancore de credibilitate ale României, nivelul relativ redus al datoriei publice (ca procent din PIB) este pe punctul să dispară. Și este firesc să fie așa, în condițiile în care, an după an, deficitul bugetar uriaș nu este corectat nici prin creșterea veniturilor publice, nici prin reducerea cheltuielilor publice, ci este finanțat prin creșterea datoriei purtătoare de dobânzi. Foto:Getty Images

„De fiecare dată, în prag de alegeri, deficitul bugetar al României creşte. Creşte şi creşte mult. Nu se întâmplă nicăieri în lume aşa ceva, sau, mă rog, în lumea civilizată!”, spune economistul Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR.

Dacă în 2008 gradul de îndatorare era 15% din PIB iar în 2019 era 35%, în luna mai anul curent datoria publică a României ajungea la cifra record de 52,4% din PIB, un nivel alarmant care reflectă incapacitatea în continuă creștere a guvernelor de la București de a gestiona eficient finanțele publice. Foto: Olivier Le Moal/ Panthermedia/ Profimedia