Proaspăt reîntors din vacanță, Liviu Dragnea a postat triumfal pe Facebook că economia României înregistrează creșteri record. „România a încheiat anul trecut cu venituri la buget de 295,1 miliarde de lei, cu 71,2 miliarde în plus față de anul 2016, reprezentând o creștere de 32%!! PIB-ul României a ajuns în 2018 la 949,6 miliarde de lei, cu 188,2 miliarde de lei în plus față de 2016, adică o creștere de 25%!! Sunt cele mai creșteri, în doi ani consecutivi, din istoria României!”, a scris șeful PSD.
Într-adevăr, economia României a crescut, însă această creștere ar trebui măsurată în monede internaționale de referință, spune Sergiu Neguț, membru în consiliul director al Romanian Business Leaders.
„Dacă te apuci și prezinți în valoare nominală niște cifre care sunt în lei, pentru o monedă care are inflație, probabil că nu sunt cei mai buni doi ani. În anii ăia în care era o inflație de 200%, sigur că creșterea economică era peste 200%, dacă măsuram în lei. Deci hai să încercăm să ne uităm la cum se măsoară ea, și anume în monede de referință internaționale. Dar, chiar și măsurată așa, economia României crește”, a declarat acesta petru Republica.ro.
„Dacă se încetinesc acum investițiile străine, economia crește pentru că au fost investiții acum 5 ani. Și nu o să mai crească peste cinci ani, dacă nu sunt investiții acum”
Al cui este meritul pentru creșterea economică de acum? „Economia României crește nu mulțumită Guvernului, nu mulțumită măsurilor guvernamentale, decât în măsura în care asta accelerează consumul - e și asta o formă de creștere, nu neapărat cea mai sănătoasă. Ci, mai degrabă, pentru că sunt acumulate niște efecte ale unor măsuri mai vechi care duc la creștere economică - faptul că România pentru o bună bucată de vreme a fost o țară și este în continuare o țară în care taxele pe business sunt relativ mici. În care ușurința de a face afaceri a progresat pentru o bună bucată de vreme. În care nivelul de transparență a economiei a crescut. Toate lucrurile astea produc efecte. Dacă se încetinesc acum investițiile străine, economia crește pentru că au fost investiții acum 5 ani. Și nu o să mai crească peste cinci ani, dacă nu sunt investiții acum”, a explicat Sergiu Neguț.
Până acum, cel puțin la nivel oficial, obiectivul României a fost, indiferent de guvernare, acela de a fi în rând cu celelalte țări europene. În opinia sa, faptul că România a fost pe un traseu proeuropean, de integrare euroatlantică, de transparentizare, „un traseu care a fost destul de continuu până acum câțiva ani, a dat cumva dreptul țării noastre, care a pornit foarte de jos, să acceadă destul de repede spre o convergență cu Occidentul”.
„Dacă ne apropiem de o recesiune, ajustarea este foarte bruscă, dacă tu în momentul ăsta nu pui niciun ban deoparte, nu faci nimic pentru investiții”
„România este o economie relativ mică, atașată foarte puternic la o economie mare, cea a UE. Crizele sunt destul de greu de declanșat în România. Dacă se declanșează la nivel european o recesiune, în România se resimte mai mult sau mai puternic în funcție de ce fac guvernanții. Există o mulțime de discuții pe plan mondial, care sugerează că am putea să fim la sfârșitul ciclului economic și să ne apropiem de o recesiune. Atenție, nu criză! Dacă ne apropiem de o recesiune, ajustarea este foarte bruscă, dacă tu în momentul ăsta nu pui niciun ban deoparte, nu faci nimic pentru investiții, nu iei niște măsuri care să pregătească cumva terenul, astfel încât statul să fie suficient de bine organizat și resursele publice suficient de judicios administrate încât să nu riști o criză de anvergură atunci când intri în recesiune”, a spus Sergiu Neguț.
Cum va afecta OUG 114, supranumită ordonanța „lăcomiei”, mediul de business? „Mie mi-e foarte teamă de acele măsuri care reduc competitivitatea companiilor românești, indiferent în ce domeniu. Pentru că o companie care are dificultăți taie în primul rând investițiile. În momentul în care iei niște sectoare economice și le tai resursele lor de a genera surplus, ele nu mai au posibilitatea de a mai face investiții. În perioada asta de inovație tehnologică, este o bătălie despre cine rămâne în joc. Economia românească a crescut în ultimii 20 ani extraordinar tocmai că a putut să acumuleze un nivel tehnologic sporit. Vedeți toată dezvoltarea industriei de IT și automotive. Când se întâmplă asta? Atunci când există un cadru care forțează investiții în domeniul ăsta. În domeniul finaciar, oricum noi suntem în urmă față de țări ca Plonia. Dacă tu forțezi o limitare a industriei ăsteia, primul lucru care dispare sunt investițiile: mai puțină expunere la nou, mai puțină expunere la tehnologie, mai puțină capacitate de învățare a profesioniștilor și asta e ceva care se acumulează și care este foarte greu de rezolvat. Ai oprit robinetul și s-a colmatat. Dacă i-ai dat drumul nu poți reveni imediat la curgere”, a mai spus Sergiu Neguț.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Republica, cum faceti ca aceasta stire sa ajunga pe fluxul de stiri al celor care vizioneaza A3 si RTV ?
Nu stiu, puneti un titlu gen - "Soc ! Ia uita-te ce batatura urata i-a iesit lui Robor pe frunte."
Altfel, jucam titularii cu rezervele.
Un guvern politic din România de azi poate influența mediul economic numai prin măsurile fiscale și bugetare, iar BNR prin politica monetară și valutară. Ca urmare este adevărat că nici guvernul actual nici cele precedente nu au generat în mod direct creșterea sau descreșterea economiei.