Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cine „a făcut” creșterea economiei cu care se laudă Liviu Dragnea pe Facebook? Sergiu Neguț, Romanian Business Leaders: „NU mulțumită Guvernului a crescut economia”

Sergiu Neguț

Proaspăt reîntors din vacanță, Liviu Dragnea a postat triumfal pe Facebook că economia României înregistrează creșteri record. „România a încheiat anul trecut cu venituri la buget de 295,1 miliarde de lei, cu 71,2 miliarde în plus față de anul 2016, reprezentând o creștere de 32%!! PIB-ul României a ajuns în 2018 la 949,6 miliarde de lei, cu 188,2 miliarde de lei în plus față de 2016, adică o creștere de 25%!! Sunt cele mai creșteri, în doi ani consecutivi, din istoria României!”, a scris șeful PSD.

Într-adevăr, economia României a crescut, însă această creștere ar trebui măsurată în monede internaționale de referință, spune Sergiu Neguț, membru în consiliul director al Romanian Business Leaders.

„Dacă te apuci și prezinți în valoare nominală niște cifre care sunt în lei, pentru o monedă care are inflație, probabil că nu sunt cei mai buni doi ani. În anii ăia în care era o inflație de 200%, sigur că creșterea economică era peste 200%, dacă măsuram în lei. Deci hai să încercăm să ne uităm la cum se măsoară ea, și anume în monede de referință internaționale. Dar, chiar și măsurată așa, economia României crește”, a declarat acesta petru Republica.ro.

„Dacă se încetinesc acum investițiile străine, economia crește pentru că au fost investiții acum 5 ani. Și nu o să mai crească peste cinci ani, dacă nu sunt investiții acum”

Al cui este meritul pentru creșterea economică de acum? „Economia României crește nu mulțumită Guvernului, nu mulțumită măsurilor guvernamentale, decât în măsura în care asta accelerează consumul - e și asta o formă de creștere, nu neapărat cea mai sănătoasă. Ci, mai degrabă, pentru că sunt acumulate niște efecte ale unor măsuri mai vechi care duc la creștere economică - faptul că România pentru o bună bucată de vreme a fost o țară și este în continuare o țară în care taxele pe business sunt relativ mici. În care ușurința de a face afaceri a progresat pentru o bună bucată de vreme. În care nivelul de transparență a economiei a crescut. Toate lucrurile astea produc efecte. Dacă se încetinesc acum investițiile străine, economia crește pentru că au fost investiții acum 5 ani. Și nu o să mai crească peste cinci ani, dacă nu sunt investiții acum”, a explicat Sergiu Neguț.  

Până acum, cel puțin la nivel oficial, obiectivul României a fost, indiferent de guvernare, acela de a fi în rând cu celelalte țări europene. În opinia sa, faptul că România a fost pe un traseu proeuropean, de integrare euroatlantică, de transparentizare, „un traseu care a fost destul de continuu până acum câțiva ani, a dat cumva dreptul țării noastre, care a pornit foarte de jos, să acceadă destul de repede spre o convergență cu Occidentul”. 

„Dacă ne apropiem de o recesiune, ajustarea este foarte bruscă, dacă tu în momentul ăsta nu pui niciun ban deoparte, nu faci nimic pentru investiții”

„România este o economie relativ mică, atașată foarte puternic la o economie mare, cea a UE. Crizele sunt destul de greu de declanșat în România. Dacă se declanșează la nivel european o recesiune, în România se resimte mai mult sau mai puternic în funcție de ce fac guvernanții. Există o mulțime de discuții pe plan mondial, care sugerează că am putea să fim la sfârșitul ciclului economic și să ne apropiem de o recesiune. Atenție, nu criză! Dacă ne apropiem de o recesiune, ajustarea este foarte bruscă, dacă tu în momentul ăsta nu pui niciun ban deoparte, nu faci nimic pentru investiții, nu iei niște măsuri care să pregătească cumva terenul, astfel încât statul să fie suficient de bine organizat și resursele publice suficient de judicios administrate încât să nu riști o criză de anvergură atunci când intri în recesiune”, a spus Sergiu Neguț. 

Cum va afecta OUG 114, supranumită ordonanța „lăcomiei”, mediul de business? „Mie mi-e foarte teamă de acele măsuri care reduc competitivitatea companiilor românești, indiferent în ce domeniu. Pentru că o companie care are dificultăți taie în primul rând investițiile. În momentul în care iei niște sectoare economice și le tai resursele lor de a genera surplus, ele nu mai au posibilitatea de a mai face investiții. În perioada asta de inovație tehnologică, este o bătălie despre cine rămâne în joc. Economia românească a crescut în ultimii 20 ani extraordinar tocmai că a putut să acumuleze un nivel tehnologic sporit. Vedeți toată dezvoltarea industriei de IT și automotive. Când se întâmplă asta? Atunci când există un cadru care forțează investiții în domeniul ăsta. În domeniul finaciar, oricum noi suntem în urmă față de țări ca Plonia. Dacă tu forțezi o limitare a industriei ăsteia, primul lucru care dispare sunt investițiile: mai puțină expunere la nou, mai puțină expunere la tehnologie, mai puțină capacitate de învățare a profesioniștilor și asta e ceva care se acumulează și care este foarte greu de rezolvat. Ai oprit robinetul și s-a colmatat. Dacă i-ai dat drumul nu poți reveni imediat la curgere”, a mai spus Sergiu Neguț.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    Absolut logic ce explica dl Negut aici. Insa pacatuieste prin aceea ca pleaca de la o premisa adevarata, anume ca o mare parte din aceasta crestere economica se datoreaza investitiilor straine facute in anii anterior celor 2 ani de guvernare PSD- ALDE, omitand insa sa spuna care este valoare investitiilor straine directe in 2017-2018 !!! IAR VALOARE ISD-urilor in acesti 2 ani este superioara anilor precedenti !!! Ceea ce pe logica normala a dansului va insemna o crestere economica in anii care vin. De exemplu in 2015 val ISD era de 3,5 miliarde euro, in 2016 de peste 4,4 miliarde euro, in 2018, primele 10 luni, de .....""Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,561 miliarde de euro (comparativ cu 4,156 miliarde de euro în perioada ianuarie - octombrie 2017), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3,589 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 972 milioane euro". Deci, cum este pana la urma !?
    • Like 1
  • E poate prima data cand vad o explicatie asa clara pe subiectul asta. Problema e insa, ca cei care ar trebui sa citeasca aceasta explicatie clara, nu intra aici, ca aici sunt dusmanii sorosisti care le sug ficatul in timp ce citesc si atunci valoarea postarii se pierde.
    Republica, cum faceti ca aceasta stire sa ajunga pe fluxul de stiri al celor care vizioneaza A3 si RTV ?
    Nu stiu, puneti un titlu gen - "Soc ! Ia uita-te ce batatura urata i-a iesit lui Robor pe frunte."
    Altfel, jucam titularii cu rezervele.
    • Like 1
  • Numai Partidul Comunist genera un guvern care determina mediul economic să funcționeze după regulile partidului ( planificare economică centralizată, prețuri controlate, etc. ).
    Un guvern politic din România de azi poate influența mediul economic numai prin măsurile fiscale și bugetare, iar BNR prin politica monetară și valutară. Ca urmare este adevărat că nici guvernul actual nici cele precedente nu au generat în mod direct creșterea sau descreșterea economiei.
    • Like 2
  • Scuzați-mi vulgaritatea dar să știți că nu-i imposibil. Deci cum spuneam, în una din seri, în intimitatea lor, flaușatul luându-și pastila bleu (viagra) stând în pat cu ochii la efect, a gândit precum că așa și economia României poate fi făcută să crească cu o „pastilă” de râs-plâns aruncată de el, cel mai mare dușman al poporului român.
    • Like 0


Îți recomandăm

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult

Mara Popescu

Mara Popescu este singura studentă româncă la medicină la King’s College din Londra, o pestigioasă instituție de învățământ. Este frumoasă, are 18 ani, e matură și echilibrată, este logică și structurată, ca și cum vârsta ei ar fi scrisă doar pe hârtie.

Citește mai mult