Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Absența investițiilor publice va crea dezechilibre în România în următorii ani. Sergiu Neguț, RBL: „În an de creștere economică, avem un deficit foarte mare făcut prin creșterile de salarii pentru bugetari”

Sergiu Neguț

Atunci când a mărit salariile bugetarilor, guvernarea PSD-ALE a susținut că acest lucru va avea duce la efecte pozitive în economie. Viziunea conform căreia creșterea veniturilor aduce beneficii economiei se poate dovedi, pe termen scurt, adevărată. Dar cu o condiție, este de părere Sergiu Neguț, membru în consiliul director al Romanian Business Leaders. 

„Dacă reușești, într-adevăr, să crești salariile în sectorul productiv, prin mijloace prin care forța aia de muncă să rămână absorbită, atunci, într-adevăr, vorbim de acest impact pozitiv în economie. Dacă tu crești preponderent salariile în zonele care cheltuie bani de la buget, nu în zonele care aduc bani la buget, dacă tu crești salariile bugetarilor, impactul nu e același. Pentru că valoarea trebuie creată undeva și valoarea aceea e creată în mediul privat și de acolo se redistribuie. Cu foarte mici excepții. Sunt foarte puține entități economice în proprietatea statului care produc valoare”, a declarat Sergiu Neguț pentru Republica.ro. 

Comunitatea de antreprenori Romanian Business Leaders a avertizat miercuri că toți contribuabilii români vor plăti în doi ani factura lipsei investițiilor publice și a creșterii cheltuielilor de personal de la stat. 

„Noi avem niște mari probleme în România legate de lipsa de infrastructură. De infrastructură rutieră, în general, dar și de infrastructură administrativ-operațională: un stat mai eficient, mai suplu, mai organizat. În momentul în care ai o economie care duduie și ai una din cele mai mari creșteri din Europa, te-ai aștepta fie să existe un excedent bugetar sau un deficit foarte mic, fie dacă este un deficit ceva mai mare, să fie făcut pe baza unor investiții. Să ne asumăm niște proiecte prin care, la un moment dat, valoarea asta să se întoarcă la toată lumea multiplicată, pentru că ăsta e rolul investițiilor. De îndată ce creșterea economică încetinește se creează niște dezechilibre care te forțează după aia să faci niște tăieri acolo unde ai dat ceva. Ce se întâmplă acum, este că noi avem un bonus cumva neașteptat și ne băgăm la niște cheltuieli recurente, ca și când am avea bonusul ăla în fiecare lună, pe care nu mai am după aia cum să le închid. Logic este că, dacă am primit un bonus, să îl investesc în ceva care să îmi aducă valoare”, a explicat Neguț. 

În opinia antreprenorilor români, efectele reale ale vidului de investiții vor fi resimțite abia peste doi ani, când va fi sacrificat un nou ciclu de guvernare din perspectiva încrederii si a investițiilor în viitor. „ Poți să zici ok, vine altcineva la guvernare și își ia toate castanele pentru că face toate lucrurile rele. Dar genul ăsta de abordare nu duce nicăieri. Abordarea constructivă noi ca acționari ne punem niște bani deoparte și investim atunci când avem ceva în plus”, spune Sergiu Neguț.

Potrivit RBL, anul 2018 ar fi trebuit să fie anul investițiilor publice, dar realitatea statistică și lipsa proiectelor de investiții din economia reală arată de fapt că ultimii doi ani de guvernare sunt ratați din perspectiva investițiilor publice, care se situează la 3% din PIB - cel mai scăzut nivel din istoria țării. În plus, ultima rectificare bugetară din septembrie 2018 a tăiat 41,5 milioane de euro din alocările pentru infrastructura de transport.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult