Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Absența investițiilor publice va crea dezechilibre în România în următorii ani. Sergiu Neguț, RBL: „În an de creștere economică, avem un deficit foarte mare făcut prin creșterile de salarii pentru bugetari”

Sergiu Neguț

Atunci când a mărit salariile bugetarilor, guvernarea PSD-ALE a susținut că acest lucru va avea duce la efecte pozitive în economie. Viziunea conform căreia creșterea veniturilor aduce beneficii economiei se poate dovedi, pe termen scurt, adevărată. Dar cu o condiție, este de părere Sergiu Neguț, membru în consiliul director al Romanian Business Leaders. 

„Dacă reușești, într-adevăr, să crești salariile în sectorul productiv, prin mijloace prin care forța aia de muncă să rămână absorbită, atunci, într-adevăr, vorbim de acest impact pozitiv în economie. Dacă tu crești preponderent salariile în zonele care cheltuie bani de la buget, nu în zonele care aduc bani la buget, dacă tu crești salariile bugetarilor, impactul nu e același. Pentru că valoarea trebuie creată undeva și valoarea aceea e creată în mediul privat și de acolo se redistribuie. Cu foarte mici excepții. Sunt foarte puține entități economice în proprietatea statului care produc valoare”, a declarat Sergiu Neguț pentru Republica.ro. 

Comunitatea de antreprenori Romanian Business Leaders a avertizat miercuri că toți contribuabilii români vor plăti în doi ani factura lipsei investițiilor publice și a creșterii cheltuielilor de personal de la stat. 

„Noi avem niște mari probleme în România legate de lipsa de infrastructură. De infrastructură rutieră, în general, dar și de infrastructură administrativ-operațională: un stat mai eficient, mai suplu, mai organizat. În momentul în care ai o economie care duduie și ai una din cele mai mari creșteri din Europa, te-ai aștepta fie să existe un excedent bugetar sau un deficit foarte mic, fie dacă este un deficit ceva mai mare, să fie făcut pe baza unor investiții. Să ne asumăm niște proiecte prin care, la un moment dat, valoarea asta să se întoarcă la toată lumea multiplicată, pentru că ăsta e rolul investițiilor. De îndată ce creșterea economică încetinește se creează niște dezechilibre care te forțează după aia să faci niște tăieri acolo unde ai dat ceva. Ce se întâmplă acum, este că noi avem un bonus cumva neașteptat și ne băgăm la niște cheltuieli recurente, ca și când am avea bonusul ăla în fiecare lună, pe care nu mai am după aia cum să le închid. Logic este că, dacă am primit un bonus, să îl investesc în ceva care să îmi aducă valoare”, a explicat Neguț. 

În opinia antreprenorilor români, efectele reale ale vidului de investiții vor fi resimțite abia peste doi ani, când va fi sacrificat un nou ciclu de guvernare din perspectiva încrederii si a investițiilor în viitor. „ Poți să zici ok, vine altcineva la guvernare și își ia toate castanele pentru că face toate lucrurile rele. Dar genul ăsta de abordare nu duce nicăieri. Abordarea constructivă noi ca acționari ne punem niște bani deoparte și investim atunci când avem ceva în plus”, spune Sergiu Neguț.

Potrivit RBL, anul 2018 ar fi trebuit să fie anul investițiilor publice, dar realitatea statistică și lipsa proiectelor de investiții din economia reală arată de fapt că ultimii doi ani de guvernare sunt ratați din perspectiva investițiilor publice, care se situează la 3% din PIB - cel mai scăzut nivel din istoria țării. În plus, ultima rectificare bugetară din septembrie 2018 a tăiat 41,5 milioane de euro din alocările pentru infrastructura de transport.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult