Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Absența investițiilor publice va crea dezechilibre în România în următorii ani. Sergiu Neguț, RBL: „În an de creștere economică, avem un deficit foarte mare făcut prin creșterile de salarii pentru bugetari”

Sergiu Neguț

Atunci când a mărit salariile bugetarilor, guvernarea PSD-ALE a susținut că acest lucru va avea duce la efecte pozitive în economie. Viziunea conform căreia creșterea veniturilor aduce beneficii economiei se poate dovedi, pe termen scurt, adevărată. Dar cu o condiție, este de părere Sergiu Neguț, membru în consiliul director al Romanian Business Leaders. 

„Dacă reușești, într-adevăr, să crești salariile în sectorul productiv, prin mijloace prin care forța aia de muncă să rămână absorbită, atunci, într-adevăr, vorbim de acest impact pozitiv în economie. Dacă tu crești preponderent salariile în zonele care cheltuie bani de la buget, nu în zonele care aduc bani la buget, dacă tu crești salariile bugetarilor, impactul nu e același. Pentru că valoarea trebuie creată undeva și valoarea aceea e creată în mediul privat și de acolo se redistribuie. Cu foarte mici excepții. Sunt foarte puține entități economice în proprietatea statului care produc valoare”, a declarat Sergiu Neguț pentru Republica.ro. 

Comunitatea de antreprenori Romanian Business Leaders a avertizat miercuri că toți contribuabilii români vor plăti în doi ani factura lipsei investițiilor publice și a creșterii cheltuielilor de personal de la stat. 

„Noi avem niște mari probleme în România legate de lipsa de infrastructură. De infrastructură rutieră, în general, dar și de infrastructură administrativ-operațională: un stat mai eficient, mai suplu, mai organizat. În momentul în care ai o economie care duduie și ai una din cele mai mari creșteri din Europa, te-ai aștepta fie să existe un excedent bugetar sau un deficit foarte mic, fie dacă este un deficit ceva mai mare, să fie făcut pe baza unor investiții. Să ne asumăm niște proiecte prin care, la un moment dat, valoarea asta să se întoarcă la toată lumea multiplicată, pentru că ăsta e rolul investițiilor. De îndată ce creșterea economică încetinește se creează niște dezechilibre care te forțează după aia să faci niște tăieri acolo unde ai dat ceva. Ce se întâmplă acum, este că noi avem un bonus cumva neașteptat și ne băgăm la niște cheltuieli recurente, ca și când am avea bonusul ăla în fiecare lună, pe care nu mai am după aia cum să le închid. Logic este că, dacă am primit un bonus, să îl investesc în ceva care să îmi aducă valoare”, a explicat Neguț. 

În opinia antreprenorilor români, efectele reale ale vidului de investiții vor fi resimțite abia peste doi ani, când va fi sacrificat un nou ciclu de guvernare din perspectiva încrederii si a investițiilor în viitor. „ Poți să zici ok, vine altcineva la guvernare și își ia toate castanele pentru că face toate lucrurile rele. Dar genul ăsta de abordare nu duce nicăieri. Abordarea constructivă noi ca acționari ne punem niște bani deoparte și investim atunci când avem ceva în plus”, spune Sergiu Neguț.

Potrivit RBL, anul 2018 ar fi trebuit să fie anul investițiilor publice, dar realitatea statistică și lipsa proiectelor de investiții din economia reală arată de fapt că ultimii doi ani de guvernare sunt ratați din perspectiva investițiilor publice, care se situează la 3% din PIB - cel mai scăzut nivel din istoria țării. În plus, ultima rectificare bugetară din septembrie 2018 a tăiat 41,5 milioane de euro din alocările pentru infrastructura de transport.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult