Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Absența investițiilor publice va crea dezechilibre în România în următorii ani. Sergiu Neguț, RBL: „În an de creștere economică, avem un deficit foarte mare făcut prin creșterile de salarii pentru bugetari”

Sergiu Neguț

Atunci când a mărit salariile bugetarilor, guvernarea PSD-ALE a susținut că acest lucru va avea duce la efecte pozitive în economie. Viziunea conform căreia creșterea veniturilor aduce beneficii economiei se poate dovedi, pe termen scurt, adevărată. Dar cu o condiție, este de părere Sergiu Neguț, membru în consiliul director al Romanian Business Leaders. 

„Dacă reușești, într-adevăr, să crești salariile în sectorul productiv, prin mijloace prin care forța aia de muncă să rămână absorbită, atunci, într-adevăr, vorbim de acest impact pozitiv în economie. Dacă tu crești preponderent salariile în zonele care cheltuie bani de la buget, nu în zonele care aduc bani la buget, dacă tu crești salariile bugetarilor, impactul nu e același. Pentru că valoarea trebuie creată undeva și valoarea aceea e creată în mediul privat și de acolo se redistribuie. Cu foarte mici excepții. Sunt foarte puține entități economice în proprietatea statului care produc valoare”, a declarat Sergiu Neguț pentru Republica.ro. 

Comunitatea de antreprenori Romanian Business Leaders a avertizat miercuri că toți contribuabilii români vor plăti în doi ani factura lipsei investițiilor publice și a creșterii cheltuielilor de personal de la stat. 

„Noi avem niște mari probleme în România legate de lipsa de infrastructură. De infrastructură rutieră, în general, dar și de infrastructură administrativ-operațională: un stat mai eficient, mai suplu, mai organizat. În momentul în care ai o economie care duduie și ai una din cele mai mari creșteri din Europa, te-ai aștepta fie să existe un excedent bugetar sau un deficit foarte mic, fie dacă este un deficit ceva mai mare, să fie făcut pe baza unor investiții. Să ne asumăm niște proiecte prin care, la un moment dat, valoarea asta să se întoarcă la toată lumea multiplicată, pentru că ăsta e rolul investițiilor. De îndată ce creșterea economică încetinește se creează niște dezechilibre care te forțează după aia să faci niște tăieri acolo unde ai dat ceva. Ce se întâmplă acum, este că noi avem un bonus cumva neașteptat și ne băgăm la niște cheltuieli recurente, ca și când am avea bonusul ăla în fiecare lună, pe care nu mai am după aia cum să le închid. Logic este că, dacă am primit un bonus, să îl investesc în ceva care să îmi aducă valoare”, a explicat Neguț. 

În opinia antreprenorilor români, efectele reale ale vidului de investiții vor fi resimțite abia peste doi ani, când va fi sacrificat un nou ciclu de guvernare din perspectiva încrederii si a investițiilor în viitor. „ Poți să zici ok, vine altcineva la guvernare și își ia toate castanele pentru că face toate lucrurile rele. Dar genul ăsta de abordare nu duce nicăieri. Abordarea constructivă noi ca acționari ne punem niște bani deoparte și investim atunci când avem ceva în plus”, spune Sergiu Neguț.

Potrivit RBL, anul 2018 ar fi trebuit să fie anul investițiilor publice, dar realitatea statistică și lipsa proiectelor de investiții din economia reală arată de fapt că ultimii doi ani de guvernare sunt ratați din perspectiva investițiilor publice, care se situează la 3% din PIB - cel mai scăzut nivel din istoria țării. În plus, ultima rectificare bugetară din septembrie 2018 a tăiat 41,5 milioane de euro din alocările pentru infrastructura de transport.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

plaja Bulgaria

Există un moment în fiecare an în care litoralul românesc ar trebui să dea semnalul de start: Paștele. Nu este doar o sărbătoare, ci și un test. Un test despre cât de pregătiți suntem, ca sistem, să transformăm intenția de consum a românilor într-o experiență coerentă. Anul acesta, însă, testul a fost picat într-un mod atât de vizibil, încât nici măcar nu mai poate fi ascuns în spatele unor explicații de sezon sau al unor justificări administrative. Foto: litoral în Bulgaria/ Foto Profimedia

Citește mai mult

fani Peter Magyar

Ungurilor le-au trebuit 16 ani pentru a răsturna un regim dictatorial, aservit Kremlinului. Oare la noi câți ani ar trece pentru a da jos extremiștii/suveraniștii/fasciștii dacă, ferească Dumnezeu, ar conduce România? Fiindcă ăsta este principalul pericol, odată ajunși la putere, este extrem de greu să-i mai poți răsturna democratic, deoarece schimbă legile în favoarea lor, manipulează și acaparează toate instituțiile, media și tot ce se mai poate, pentru a avea controlul total. foto Profimedia

Citește mai mult

CTP--

„Olé-olé, olé, olé, Viktor Orban nu mai e!” – mă pregătesc să strig, ca în `89. Orban e un Ceaușescu. A împânzit mediul politic și de afaceri cu cimotiile și acoliții lui, creând o rețea de corupție la nivel de stat comparabilă cu a Ceaușeștilor. Încearcă să acopere situația economică a Ungariei, mai proastă decât a României, cu „dușmanul iestern”, UE-Ucraina. Până și un stadion a construit în comuna sa natală, aidoma lui Ceaușescu în Scornicești. Un singur lucru nu a făcut: nu a sugrumat alegerile libere; în compensație, nu va fi împușcat.

Citește mai mult

CT Popescu

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Citește mai mult

Madeira / sursa foto: arhiva personala

După ce timp de 5 ani am venit în Madeira de 4-5 ori pe an, dar practic tot turiști, doar că nu trebuia să plătim cazarea, abia la începutul lui martie 2026 ne-am luat bilet doar dus și, când am coborât din avion pe aeroportul Cristiano Ronaldo, mi-am simțit împlinit visul de a deveni emigrant. În sfârșit am emigrat - și nu oriunde, ci în insula care, pe bună dreptate, este numită și Paradisul Atlantic și în care foarte multe străzi și locuri au în denumirea lor și cuvântul Paraiso.

Citește mai mult