Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Absența investițiilor publice va crea dezechilibre în România în următorii ani. Sergiu Neguț, RBL: „În an de creștere economică, avem un deficit foarte mare făcut prin creșterile de salarii pentru bugetari”

Sergiu Neguț

Atunci când a mărit salariile bugetarilor, guvernarea PSD-ALE a susținut că acest lucru va avea duce la efecte pozitive în economie. Viziunea conform căreia creșterea veniturilor aduce beneficii economiei se poate dovedi, pe termen scurt, adevărată. Dar cu o condiție, este de părere Sergiu Neguț, membru în consiliul director al Romanian Business Leaders. 

„Dacă reușești, într-adevăr, să crești salariile în sectorul productiv, prin mijloace prin care forța aia de muncă să rămână absorbită, atunci, într-adevăr, vorbim de acest impact pozitiv în economie. Dacă tu crești preponderent salariile în zonele care cheltuie bani de la buget, nu în zonele care aduc bani la buget, dacă tu crești salariile bugetarilor, impactul nu e același. Pentru că valoarea trebuie creată undeva și valoarea aceea e creată în mediul privat și de acolo se redistribuie. Cu foarte mici excepții. Sunt foarte puține entități economice în proprietatea statului care produc valoare”, a declarat Sergiu Neguț pentru Republica.ro. 

Comunitatea de antreprenori Romanian Business Leaders a avertizat miercuri că toți contribuabilii români vor plăti în doi ani factura lipsei investițiilor publice și a creșterii cheltuielilor de personal de la stat. 

„Noi avem niște mari probleme în România legate de lipsa de infrastructură. De infrastructură rutieră, în general, dar și de infrastructură administrativ-operațională: un stat mai eficient, mai suplu, mai organizat. În momentul în care ai o economie care duduie și ai una din cele mai mari creșteri din Europa, te-ai aștepta fie să existe un excedent bugetar sau un deficit foarte mic, fie dacă este un deficit ceva mai mare, să fie făcut pe baza unor investiții. Să ne asumăm niște proiecte prin care, la un moment dat, valoarea asta să se întoarcă la toată lumea multiplicată, pentru că ăsta e rolul investițiilor. De îndată ce creșterea economică încetinește se creează niște dezechilibre care te forțează după aia să faci niște tăieri acolo unde ai dat ceva. Ce se întâmplă acum, este că noi avem un bonus cumva neașteptat și ne băgăm la niște cheltuieli recurente, ca și când am avea bonusul ăla în fiecare lună, pe care nu mai am după aia cum să le închid. Logic este că, dacă am primit un bonus, să îl investesc în ceva care să îmi aducă valoare”, a explicat Neguț. 

În opinia antreprenorilor români, efectele reale ale vidului de investiții vor fi resimțite abia peste doi ani, când va fi sacrificat un nou ciclu de guvernare din perspectiva încrederii si a investițiilor în viitor. „ Poți să zici ok, vine altcineva la guvernare și își ia toate castanele pentru că face toate lucrurile rele. Dar genul ăsta de abordare nu duce nicăieri. Abordarea constructivă noi ca acționari ne punem niște bani deoparte și investim atunci când avem ceva în plus”, spune Sergiu Neguț.

Potrivit RBL, anul 2018 ar fi trebuit să fie anul investițiilor publice, dar realitatea statistică și lipsa proiectelor de investiții din economia reală arată de fapt că ultimii doi ani de guvernare sunt ratați din perspectiva investițiilor publice, care se situează la 3% din PIB - cel mai scăzut nivel din istoria țării. În plus, ultima rectificare bugetară din septembrie 2018 a tăiat 41,5 milioane de euro din alocările pentru infrastructura de transport.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult