CNA a retras licența Realitatea Plus

Realitatea Plus se închide. Consiliul Naţional al Audioviualului a decis marți retragerea licenţei pentru televiziunea Realitatea Plus, din cauza unor amenzi neplătite din anul 2024, scrie Pagina de media. 

Postul de televiziune acumulase în 2024 un număr de 28 de sancţiuni în valoare totală de 605.000 de lei, neachitate în termenul legal de şase luni de la data aplicării, deşi amenzile din 2025 ar fi fost plătite, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA, mai adaugă sursa menționată.

Decizia a fost luată după dezbateri îndelungate, la care au participat şi reprezentanţii PHG Media, societatea care operează Realitatea Plus. Propunerea de retragere a licenţei, formulată de vicepreşedintele CNA, Valentin Jucan, a fost votată în unanimitate de membrii prezenţi: Valentin Jucan, Monica Gubernat, Dorina Rusu, Daniel Bârsan, Ionel Palăr, Mircea Toma şi Vasile Bănescu.

Membrii CNA Georgică Severin şi Lucian Dindirică s-au retras de la vot.

UPDATE: Comunicatul CNA, privind retragerea licenței postului TV Realitatea Plus și a postului de radio Gold FM (deținut de fiica lui Cozmin Gușă):

„Întrunit în ședința publică din data de 07.04.2026, Consiliul Național al Audiovizualului a analizat situația radiodifuzorilor care nu au depus dovada achitării amenzilor aplicate în perioada ianuarie 2024 – septembrie 2025. În temeiul dispozițiilor art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, potrivit cărora: „Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situații: (...) d) titularul nu depune la Consiliu, în termen de 6 luni de la data aplicării unei amenzi, dovada achitării acesteia”, Consiliul a decis retragerea licențelor audiovizuale deținute de societățile PHG MEDIA-INVEST S.R.L (pentru REALITATEA PLUS) și ANGUS RESOURCES S.R.L. (pentru GOLD FM).

foto: Facebook CNA - Consiliul Național al Audiovizualului

UPDATE: Jurnalista Anca Alexandrescu susține că Realitatea Plus va continua să funcționeze și după ridicarea licenței postului de către CNA. Într-o postare pe Facebook ea spune că decizia CNA este nejustificată, pentru că amenzile primite de post ar fi fost plătite.

Anca Alexandrescu susține că scopul principal al retragerii licenței postului Realitatea PLUS este eliminarea singurei platforme unde Călin Georgescu se putea exprima liber, după ridicarea controlului judiciar.

Călin Georgescu / foto: Profimedia

„Amenințările din campania electorală a tuturor, a președintelui Nicușor Dan, s-au materializat pe 7 aprilie, cu puțin timp în urmă. E probabil ceva nemaivăzut în momentul ăsta în lumea asta, poate doar percepția Republicii Moldova că acolo s-au mai întâmplat chestii. Păi, de acolo și-au luat modelul, și modelul este venit de la Bruxelles. Am spus de câteva luni de zile că ăsta este scopul: să se ridice licența Realității Plus, singura televiziune care spunea altceva decât toate televiziunile puterii, singurul loc unde Călin Georgescu putea să vorbească liber, și cred că există o legătură directă cu ridicarea controlului judiciar pentru Călin Georgescu, în așa fel încât să nu mai aibă acea platformă să vorbească în fiecare săptămână, și apoi închiderea Realității Plus, să nu mai poată să vorbească Călin Georgescu,” a spus Anca Alexandrescu.

Anca Alexandrescu, foto: Profimedia

UPDATE: Avocatul postului Realitatea Plus, Ioan Georgescu, a spus la ședința CNA că, de fapt, postul TV a plătit amenzile, dar că nu are dovada, scrie Hotnews.ro.

UPDATE: George Simion, după retragerea licenței Realitatea Plus: „Lovitura de stat merge mai departe”

Președintele AUR, George Simion, un obișnuit al postului Realitatea Plus, alături de fostul candidat independent la președinție, Călin Georgescu, a avut o primă reacție. „Lovitura de stat merge mai departe: au retras licența Realitatea TV, era singura televiziune mare care ne dădea voie să vorbim! Jos cenzura!”, a scris Simion pe Facebook.

Reamintim că George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și alte 450.000 de euro pentru o ediție a emisiunii Ancăi Alexandrescu, la Realitatea Plus, conform Snoop.

George Simion și Anca Alexandrescu / foto Profimedia

Ce prevede Legea audiovizualului

Legea audiovizualului prevede că retragerea licenţei poate fi decisă în mai multe situaţii, inclusiv pentru neplata sancţiunilor:

„Art. 57 - (1) Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii:

a) titularul nu începe difuzarea serviciului de programe, în condiţiile stabilite prin licenţă, în termen de 12 luni de la obţinerea licenţei audiovizuale; Consiliul poate acorda două prelungiri succesive de câte 6 luni în situaţii justificate;

b) titularul încetează să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală mai mult de 90 de zile, pentru motive de natură tehnică, şi mai mult de 96 de ore, pentru orice alte motive imputabile titularului;

c) ca urmare a încălcării normelor privind regimul proprietăţii în audiovizual, prevăzute la art. 46, şi a nerespectării dispoziţiilor art. 56; c 1 ) ca urmare a încălcării prevederilor alin. (8) şi (9) ale art. 44 şi ale art. 56;

d) titularul nu depune la Consiliu, în termen de 6 luni de la data aplicării unei amenzi, dovada achitării acesteia;

e) la cererea titularului”

După ce primeşte informarea de la CNA, postul trebuie să își înceteze emisia.

„Postul își va înceta emisia după ce vom redacta decizia și o vom trimite către operatorii de cablu”, a spus Jucan pentru G4Media. 

„Chiar dacă există procese pe fond, ele nu suspendă plata lor (a amenzilor - n.n.). Noi chiar în timpul ședinței am început să primim plăți, dar asta nu înseamnă că legea nu a fost încălcată”, a mai spus Jucan pentru G4Media.

Realitatea Plus a obținut licența de la CNA în ianuarie 2013, iar postul TV și-a început emisia în 2015. Din 1 noiembrie 2019, televiziunea a preluat structura și emisia fostului post Realitatea TV.

Societatea PHG Media, care deține licența audiovizuală pentru Realitatea Plus, are ca asociat unic pe Păcuraru Daniela Madi.

Indicii de fraudă, descoperite de ANAF

ANAF a anunțat pe 25 martie, într-un comunicat, că a găsit indicii de fraudă la grupul de firme din jurul unei televiziuni, fără să menționeze numele Realitatea Plus.

Comunicatul integral al ANAF:

„Transferuri semnificative de fonduri către persoane fizice afiliate din cadrul aceluiași circuit economic, descoperite de Antifrauda A.N.A.F. la grupul de firme controlate de proprietarul și administratorul unui post TV

Controlul derulat de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (D.G.A.F.) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) asupra grupului de societăți controlate de același administrator, respectiv proprietarul unui post de televiziune, evidențiază noi dimensiuni ale fluxurilor financiare, respectiv rolul persoanelor fizice afiliate și al entităților din același circuit economic în transferul și redistribuirea fondurilor. 

Trei societăți aflate sub aceeași structură de control cu entitatea verificată, împreună cu mai multe persoane fizice afiliate, se regăsesc între principalii creditori ai societății analizate, cu sume cumulate de peste 30 de mil. lei în contextul unor presupuse relații de colaborare a căror decontare nu s-a realizat. În mod suplimentar, analizele de risc A.N.A.F. relevă că aceste operațiuni provin în mod semnificativ din interiorul aceluiași grup, consolidând ipoteza unui circuit economic controlat.

În același timp, au fost identificate plăți în valoare de peste 10 mil. lei către persoane fizice și juridice afiliate, precum și către alte entități din același circuit economic, aspect care indică existența unor relații financiare circulare între entitățile implicate.

În ansamblu, controlul A.N.A.F. Antifraudă vizează posibile circuite artificiale de facturare, transferuri de sume între entități afiliate și utilizarea unor fluxuri financiare fără o justificare economică evidentă, ceea ce impune continuarea analizelor pentru stabilirea situației fiscale reale.

Mai mult, s-a constatat că unele societăți din cadrul acestui grup, în speță cele cu obligații restante către bugetul de stat, își modifică frecvent statutul juridic, intrând succesiv în proceduri de insolvență și ulterior în faliment, în scopul beneficierii de efectul suspensiv al procedurii de insolvență și al evitării executării silite. Acest comportament recurent indică o posibilă utilizare strategică a procedurilor de insolvență pentru protejarea fluxurilor financiare și întârzierea recuperării creanțelor bugetare.

Analiza preliminară a unor societăți din grup evidențiază variații semnificative ale cifrei de afaceri și ale rezultatului financiar, necorelate cu structura resurselor umane declarate (anual, aproximativ 300 angajați). Aceste necorelări constituie indicatori ai unui posibil comportament economic atipic și indică necesitatea efectuării unor analize suplimentare privind modul de determinare a bazei impozabile.

Spre exemplu, în cazul unei societăți din cadrul grupului de societăți supuse analizei preliminare, s-a observat că societatea a înregistrat pierdere în cuantum de aproximativ 75 mil. lei, iar după intrarea în faliment a înregistrat profit în cuantum de aproximativ 74 mil. lei. Un astfel de comportament economic la nivelul unei societăți din grup, analizat prin corelare cu conduita altor societăți din grup, indică o formă de optimizare fiscală controlată, care are ca finalitate neachitarea de impozite la bugetul de stat, cum este cazul acestei societăți.

Un alt exemplu este cel al unei societăți la care se constată variații semnificative ale cifrei de afaceri și ale rezultatului de la un exercițiu fiscal la altul. Spre exemplu, într-un an societatea în cauză a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 5.000 lei dar a declarat pierdere în același an de peste 1 mil. lei. În anul următor societatea a înregistrat o cifră de afaceri de peste 61 mil. lei și doar un profit de peste 1 mil. lei. În toată perioada analizată societatea a avut unul/doi angajați.

Astfel, aspecte precum creșterea cifrei de afaceri, fără o evoluție corespunzătoare a profitabilității, justifică analizarea suplimentară a modului de determinare a bazei impozabile, a modului recunoașterii veniturilor și a cheltuielilor înregistrate în perioadele de raportare. De asemenea, numărul redus de angajați ridică semne de întrebare tot prin raportare la cifra de afaceri obținută în anumiți ani, sugerând că societatea în cauză ar putea fi utilizată într-un circuit tranzacțional fără substanță economică, ca intermediar.

Mai mult, s-a constatat că societățile incluse în analiză își organizează evidența contabilă prin intermediul aceluiași contabil autorizat. Totodată, societățile aflate în procedură de insolvență sau faliment au același lichidator judiciar, iar administrarea specială a acestora este asigurată de persoane care dețin calitatea de administrator sau asociat și care sunt înrudite, din cadrul grupului de societăți. Toate aceste elemente indică existența unor legături între societăți și justifică aprofundarea verificărilor de specialitate, adăugând o perspectivă suplimentară asupra modului de funcționare a grupului.

A.N.A.F. va continua verificările asupra entităților și persoanelor afiliate identificate în cadrul circuitului economic analizat, în vederea stabilirii situației fiscale reale și a recuperării obligațiilor restante la bugetul de stat, după caz. Instituția reafirmă că acționează consecvent pentru prevenirea și combaterea mecanismelor care pot genera prejudicii bugetare și pentru asigurarea unui tratament corect și echitabil pentru toți contribuabilii.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp