Foto: Inquam Photos / George Călin
Membrii coaliției, de mai mult de o lună, îl aburesc pe Președinte. Îl iau de prost. De fapt, prin el, ne aburesc pe noi. Că s-au schimbat, că sunt altceva, că au înțeles mesajul, că nu mai fac. Parol pe toată linia.
De săptămâni de zile se screm și au făcut cu chiu cu vai... o mărgică: să crească taxele! Asta este problema majoră a României, în opinia lor. Generatoare de deficit excesiv. De găuri în buget. Din alea sustenabile, nu glumă. Nu avem taxe mari și trebuie obligatoriu să crească. Că de aia deficitul este excesiv.
De săptămâni, îl împachetează pe Președinte, îi îndeasă ditamai broasca pe gură. Să înghită. Să facă cum vor ei, altfel nu se poate. Harneala plutește în aer la greu. La vremuri noi, tot noi.
Aceleași idei falimentare, același model prociclic. Importante sunt taxele. Sunt prea mici. Neapărat crescute. Căci creditorii... Căci agențiile de rating... Căci UE... Căci pendula de pe perete care ticăie... Nicidecum căci... câcii, ciolacii, ciucii, rareșii sau boloșii. Nu...
Cum ar putea cineva crede, în mod realist, că toți partenerii externi - cei care ne-au acordat finanțare, fie sub formă de împrumut, fie prin fonduri nerambursabile - își doresc ca România să intre în colaps? Să creștem taxele și mai mult pe un sector privat care este vai de el? Cum? E ca și cum creditorii care ți-au finanțat recolta ar recomanda să dai foc la jumătate din ea. De ce ar face asta?
Ei așteaptă, ca și noi, să ne punem pe treabă. Să fim responsabili. Să fim serioși. Să fim mai transparenți. Mai atenți la modelele de dezvoltare. Nu abureli!
Hai că se poate! Se poate?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.