Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Corbul negru

Rușii au, pesemne, cei mai mari artiști ai morții din această lume. „Ciornâi voron”, „Corbul negru”, este un cântec popular străvechi, murmurat în toate războaiele Rusiei din ultimii 200 de ani. Eu l-am întâlnit în „Ceapaev”, film sovietic din 1934, și în „Siberiada” lui Andrei Koncealovski. Îl puteți asculta pe youtube. Cred că merită să-l întruchipez în versuri românești.

Corbul negru


Negru, corbule cel negru

De ce-mi dai târcoale sus?

Teamă-ți e că scapă prada?

Corbe negru, al tău nu-s


Și ce faci de-ntinzi aripa

Peste capul meu de rus

Simți miros de om sub tine?

Corbe negru, al tău nu-s


Zboar-acum la mine-n tindă

Maicii mele spune-i blând

Că mi-e dragă cât mi-e țara

Când cad pe al ei pământ


Du-mi basmaua-nsângerată

Mândrei mele ce-o iubesc

Semn că-i slobodă ca tine

Eu cu alta mă-nsoțesc


Prinsu-m-a a ei săgeată

Fumegând, pe câmpul rău

Îmi văd moartea, văd cum vine

Corbe negru, sunt al tău

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Gelu Duminica si fiica / arhiva personala

Mult timp am trăit cu frica de a nu fi destul: destul de bun, destul de pregătit, destul de puternic. Frica aceasta m-a făcut uneori să aleg drumuri greșite sau să rămân prea mult în locuri care nu-mi făceau bine. Tu, copila mea, să nu uiți niciodată: dacă tu nu crezi în tine, nu avea pretenția s-o facă cei din jurul tău. Și nu, nu trebuie să demonstrezi nimic nimănui! Tot ce ai de făcut este să fii cea mai bună versiune a ta, respectându-te și respectând pe cei ce contează pentru sufletul tău.

Citește mai mult