Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Cronica unei tragedii neîntâmplate. Școala 141 fusese reabilitată. Pe hârtie.

Scoala 141

Foto: Facebook Radu Ciorniciuc

Iar am avut noroc. Ceea ce s-a întâmplat la Școala nr. 141 din cartierul bucureștean Rahova – tavanul se prăbușește (impertinent, într-o zi de miercuri). Din fericire, marea parte a copiilor erau plecați în activități dedicate Școlii Altfel.

Din păcate, ceea ce s-a întâmplat la Școala nr. 141 nu este deloc altfel față de alte școli din țară. Și merită făcută un pic de istorie bugetară, ca să înțelegem mai bine de ce putem trăi mai degrabă cu speranța că nu se va întâmpla o tragedie în care să moară ființe nevinovate. Pentru că doar norocul face ca ziua de azi să nu se fi transformat într-o tragedie. Conform datelor oficiale, aici învață 754 de elevi. Potrivit acelorași date oficiale, școala are două corpuri de clădire vechi (construite în 1935 și 1939) și o sală de sport (construită în 2010).

Dacă ne uităm în istoricul bugetar al Primăriei generale a Capitalei, vom înțelege mai bine de ce aceste date sunt importante. 

Primăria Municipiului București a contractat un împrumut de la Banca Europeană de Investiții în anul 2003 pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea infrastructurii educaționale în Bucureşti. Prin acest proiect, 113 unități școlare trebuiau reabilitate. Proiectul trebuia să fie gata demult. Primul termen de finalizare a fost în 2008. Și termenul a tot fost prelungit.

Între timp, din 2003, au apărut mai multe amânări și regândiri ale alocărilor bugetare. Cea mai recentă pe care am găsit-o în acte este aprobată prin HCGMB 226/2013. Finanțarea investiției, în valoare de 233,58 milioane de EURO, trebuia făcută astfel:

a) 112,20 milioane EURO fonduri rambursabile alocate de către Banca Europeană de Investiții;

b) 121,38 milioane EURO fonduri din bugetul propriu al Municipiului Bucureşti.

Școala 141 din Rahova trebuia să fie reabilitată în acest proiect. Valoarea din 2013, trecută în anexa la HCGMB 226/2013 era de 665,302 euro.

Contractul pentru Școala nr. 141 a fost atribuit în 17.11.2009 după o licitație pornită în 2008 (anunțul se găsește încă pe site-ul Primăriei) către SC INTEGRAL SA BUZAU, o firmă care a câștigat lotul 2 din pachetul 17. Aceștia au primit un contract în valoare de 2,398,050.92 euro, pentru școala 141, dar și pentru școlile speciale nr. 7 și nr. 9 (informația se regăsește în anunțul de atribuire). 

Sursa: Captură www.e-licitatie.ro

Durata contractului, potrivit anunțului de participare nr. 76208/25.04.2009, publicat pe site-ul oficial de achiziții publice, era de 365 de zile de la momentul semnării acestuia. La aceasta se adăugau 730 de zile – perioada de notificare a defectelor. Potrivit caietului de sarcini, la școala nr. 141 trebuiau reabilitate două clădiri vechi și o clădire nouă pentru sala de sport.

Cum arată acum școala după reabilitare, se vede...Sala de sport apare în datele oficiale ca fiind într-adevăr construită în 2010. Cu reabilitarea celor două ce s-o fi întâmplat însă?

Cum arată în acte? Ei bine, în bugetul aprobat pentru anul 2017, la 8 ani de la semnarea contractului, școala nr. 141 apare cu o valoare actualizată cu aproape 1 milion de lei în plus față de cea estimată inițial. Mai mult decât atât, cel puțin în acte, contractul nu pare încheiat. Și nici nu pare că se dorește închiderea lui – suma rămasă de plătit este 81,000 lei. Cu toate că este o sumă infimă, care se putea plăti fără probleme, din bugetul pe 2017 sunt alocați doar 7,000 lei pentru acest obiectiv de investiții. 

Sursa: Captură site PMB.

De ce nu s-au alocat toți banii necesari pentru a finaliza acest proiect, nu știu. Dar, cel puțin din datele bugetare, pare că lucrările de reabilitare pentru această școală nu au fost nici acum recepționate. Așa că zău dacă înțeleg cum pot sta copilașii aceia în niște clădiri gata să cadă pe ei oricând. Ce nu trebuie să uităm este că în acest contract mai mare au fost incluse peste o sută de școli. Și că asta se întâmplă în București. Cine știe ce o fi în țară. Mai răsuflăm o dată ușurați că nu a fost o tragedie mai mare. De data asta. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • niciodata, nicaieri in romania, in nici un fel nu o sa se schimbe ceva in orice domeniu
    • Like 1
  • În majoritatea școlilor directorii, în cârdășie cu reprezentanții diferitelor firme, devalizează la greu. Și nimeni nu sesizează.
    • Like 0
  • check icon
    Cum să mai ai încredere în autorități, în statul român, după tragedia de Colectiv, după moartea motociclistului deschizător de coloană pentru colonul lui Gabi Oprea, după atâtea morți în urma corupției epidemice?

    Ești obligat să-ți trimiți copilul la școală, dar statul ți-l poate omorî acolo, prin neglijență și/sau corupție. La fel, ești obligat să-ți vaccinezi copiii, dar ce siguranță ai că autoritățile care se ocupă de problema asta sunt interesați de sănătatea copilului și nu de șpăgi/comisioane...? E clar că nu poți avea nicio siguranță, mai degrabă ai certitudinea că sunt autoritățile sunt interesate doar de încasat niște șpăgi !
    • Like 1
  • check icon
    Dumnezeu cu mila si FireaPandele cu "Bråul Maicii Domnului"! Aleluia! Fuge cine poate,scapã cine are zile!Domnul a dat, Domnul a luat si bucurestenii au votat! Domnul fie binecuvåntat!
    • Like 0
  • Anon check icon
    Mizerabil. De-abia astept sa vad cine isi lua spagi pe siguranta copiilor.
    • Like 0
  • check icon
    Este un caz foarte frecvent de neglijență și de nepăsare, cred că asemenea situații se pot număra cu sutele ori chiar cu miile la nivel național. Mai țineți minte, cred, cazul acela oribil în care un copil a căzut în haznaua unui closet de țară și a murit. De ce? Deoarece era acoperită cu niște lemne care, putrezind, s-au rupt. Uluitor era că nimeni nu se considera vinovat! Cazul, ca mai toate, a fost uitat.
    • Like 1
  • Din pacate in Romania primeaza contractele din care castiga cei ce le acorda si cei care le primesc, beneficiarii nu conteaza in acest joc al mafiei de stat! Beneficiarii sunt obligati de contractele incheiate de cele doua enititati mai sus mentionate sa accepte aceste mizerii, aceste hotii care pun in pericol vietile copiilor si nu numai. Din nefericire acesta este doar varful de aisberg. Acesta este efectul individualismului ce ne dicteaza actiunile si nu ne pasa de consecintele faptelor noastre.
    • Like 1
  • check icon
    Si, înfundă măcar unul din vinovații principali pușcăria și i se confiscă averea? Aiurea, o să rămână ca și până acum.Așa se întâmplă într-o țară în care hoția a ajuns politică de stat.
    • Like 3
    • @
      cu siguranta se va face dreptate, procurorii vor intocmi dosar de cercetare penala si "in asociere" cu judecatorii isi vor lua "dreptul" din "ciupeala" conationalilor nostri model, pe care ii vor pedepsi intr-un mod la fel de exemplar, cateva zile de privare de drogul calcarii in picioare a oamenilor simpli si cinstiti plus ceva gheata la inima cu ocazia mutarii banutilor in buzunarele oamenilor "legii".
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult

Eric Stab, Engie România

De la ultimele etaje ale clădirii în care se află sediul central al Engie România, când privești pe geam, îți poți imagina ușor o mare de panouri puse la muncă să capteze razele soarelui. „La finalul zilei, energia cea mai ieftină este energia pe care nu o consumi ”, spune zâmbind spune Eric Stab.

Citește mai mult