Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cum se poate vindeca școala în țara în care 98,5% dintre profesori se consideră buni și foarte buni, iar 40% dintre elevi sunt analfabeți funcțional. Interviu cu Măriuca Talpeș

Din 230.000 de copii care au intrat în anul 2004 în clasa I în România, doar 35% au ajuns în anul 2016 să promoveze examenul de Bacalaureat. Instituția fundamentală care ar trebui să le ofere copiilor cunoaștere, valori, repere, evoluție s-a specializat, de fapt, în a-i pierde pe drum, de la semestrul 1 la semestrul 2, de la un ciclu de învățământ la celălalt. 

Măriuca Talpeș, CEO Intuitext și inițiatoarea proiectului Merito, care îi premiază pe profesorii valoroși din România, vorbește, cu cifre, despre situația învățământului românesc. Sunt procente care ocupă spații infime pe hârtie, dar care înseamnă de fapt că zeci de mii de elevi și absolvenți se află astăzi într-o poziție vulnerabilă, într-un loc rău și pentru ei, dar și pentru România. Un număr uriaș de copii, care și-au imaginat cândva, la începutul clasei I că ar putea avea un viitor frumos, riscă să se transforme în șomeri de lungă durată. Iar acest lucru se întâmplă la fiecare generație. 

„Noi păcălim copiii ani de zile cu note umflate”

Potrivit testelor PISA, administrate de OECD, 40% din copiii români de 15 ani nu au abilități minime care să le permită să înțeleagă un text sau să facă un raționament matematic ori științific elementar. „Dacă comparăm aceste rezultate cu rezultatele de la Evaluarea Națională de sfârșitul clasei a VIII-a, vedem că regăsim acest procent de 40% în procentul celor care iau note sub 6. Evaluarea Națională e un test modest, făcut să aibă notă de trecere 6”, crede Măriuca Talpeș. În opinia ei, standardul de notare la clasă este viciat. 

„Noi păcălim copiii ani de zile cu note umflate. Îi trecem clasa, dar ei nu pot să înțeleagă un text sau să facă un raționament. 26% dintre ei au note mai mari cu între 3 și 5 puncte la clasă față de Evaluarea Națională, iar în mediul rural procentul este de 40%”, spune ea.

Din datele pe care le deține, la precedentul examen de Evaluare Națională, în 168 de școli din cele aproximativ 7.000 din România nu a existat nici măcar o notă de trecere. Iar examenul nu ar trebui să pună, consideră ea, mari probleme. „Un profesor de matematică din Dej pe care noi îl admirăm foarte mult, dl. Sorin Borodi, compară din pasiune subiecte date la examenul de intrare la liceu din 1933 până astăzi. Acordă fiecărui subpunct o notă de la 1 la 10 în funcție de dificultate, apoi face media. În 1933, primul liceu măsurat de dânsul, un liceu militar, avea aproape nota 10 în ceea ce privește dificultatea. Înainte de 1989 erau toate peste 8, iar după 1989 am început să scădem dramatic și am ajuns la nota 4 și un pic. Copiii noștri dau examene mai ușoare decât am dat noi sau părinții noștri”, declară Măriuca Talpeș, și ea absolventă a Facultății de Matematică. 

Elevii care iau note mici la Evaluarea Națională și care se întâmplă uneori să nu știe nici măcar să scrie și să citească ajung mai apoi la liceele tehnologice. „Sunt licee unde se intră cu nota 1. Întrebarea este: Mai poți face ceva pentru ei în următorii patru ani sau în următorii doi ani de învățământ obligatoriu? Răspunsul este: Nu. Cu mari eforturi poți duce, la acea vârstă, un elev de la 4-5 la 6-7. Dar de la nota 1 niciodată”, spune ea. Intervenția trebuie făcută în clasele mici când copiii care se confruntă cu dificultăți ar trebui să aibă parte de ajutor pentru a recupera din decalaj. Atunci mulți ar putea ajunge cu adevărat să-și merite notele de trecere. Ce se întâmplă însă acum este că ei sunt trecuți de multe ori clasa pentru a nu afecta imaginea profesorului sau a școlii, fără să se preocupe cineva de problemele lor.

„O școală rigidă, bazată pe penalizare. Ești bun sau prost”

„Fiecare din clasa mea este un mic diamant. Eu doar trebuie să îl șlefuiesc și să îi dau aripi. Așa trebuie să gândească un profesor. În 2012, s-a făcut un studiu în care au fost întrebați cât de motivați sunt să meargă la școală. Copiilor români nu le place la școală, e o școală rigidă, care îi pune să memoreze, e bazată pe penalizare, ești bun sau ești prost. Trebuie să stai în bancă nemișcat, iar singurul lucru pe care îl faci este să asculți profesorul și atât. Apoi te duci acasă să te antrenezi pe modele pe care le-ai primit, nu trebuie să fii creativ, nu trebuie să pui întrebări, nu trebuie să faci nimic cu mânuța ta. Trebuie să fii nemișcat, cuminte în bancă și să memorezi”, vorbește Măriuca Talpeș despre doar unul dintre motivele care îi îndepărtează pe copii de școală. 

98,5% dintre profesori se consideră bine și foarte bine pregătiți din punct de vedere pedagogic

Ea citează rezultatele unui alt studiu internațional care se află în contrast puternic cu felul în care școala este trăită de elevi. Potrivit Teaching and Learning International Survey (TALIS), realizat de OECD în anul 2013, 98,5% dintre profesorii români se consideră bine și foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate, în timp ce 99,8% dintre profesori se simt bine și foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate. Acest lucru este alarmant, spune Măriuca Talpeș, pentru că dacă te crezi atât de bine pregătit nu mai ai de ce să înveți. 

La polul opus în studiul TALIS s-au aflat țări precum Japonia și Finlanda - în Finlanda, de pildă, doar 64% dintre cadrele didactice se consideră bine sau foarte bine pregătite din punct de vedere pedagogic. 

„Cred că mulți dintre profesori nu își iubesc meseria deloc și nu iubesc copiii”

Cheia unei educații de bună calitate se află la profesori. De ei depinde, în opinia experților OECD, viitorul copiilor, iar de viitorul copiilor depinde mai departe viitorul țării. Din acest motiv, nu ar trebui să ajungă să predea decât cei care iubesc copiii.

„Cred că mulți dintre profesori nu își iubesc meseria deloc și nu iubesc copiii. Sunt convinsă că mulți dintre ei au ajuns chiar din greșeala acolo și sunt nefericiți că sunt la catedră. Mulți sunt înspăimântați de dimineață în legătură cu ce-i așteaptă cu „nebunii ăsta de copii de la școală”. Dacă te duci încărcat, nu ai cum să-i deschizi pe copii, să-i faci dornici să învețe”, povestește CEO-ul Intuitext

Acei profesori operează cu etichete, iar o etichetă pusă unui copil poate să îl frângă. Când îi spui că e prost, că nu e în stare, că nu îl duce capul, că e pramatie nu arunci doar o vorbă în vânt, ci creezi realitate. „E foarte greu să repari ce i-ai făcut atunci. dacă are încredere în puterea lui, dacă are încredere că poate să învețe, va putea să facă ceva, poate să fie un bun meseriaș. Altfel este condamnat să fie șomer pe viață. Acești copii care sunt analfabeți funcționali, nu mai pot spera a un job cu valoare adăugată. Pot spera doar la meserii care în curând vor dispărea prin automatizări. Noi condamnăm jumătate dintr-o generație să nu facă parte din economia viitorului”, spune ea. 

Aproape cel mai mic salariu raportat la PIB din Europa

Una din frânele în calea unui învățământ performant este acel sistem care îi face pe profesorii titulari greu de înlăturat de la catedră chiar în cazul în care comit derapaje grave. Este ca și când, ar fi suficient să treci interviul de angajare pentru a rămâne până la pensie într-o companie. „Acest lucru nu poate să încurajeze performanța”.

O mare provocare este aceea de a-i aduce în sistem pe cei mai buni dintre absolvenți. Un lucru extrem de dificil de vreme ce în sistemul românesc de învățământ salariile pentru debutanți sunt extrem de mici. Potrivit studiului Eurydice un profesor debutant primește în România un salariu echivalent cu un procent între 44,1% și 47% din PIB per capita, aproape cel mai mic din Europa. În Finlanda, salariul pe care îl primește un debutant variază între 85,3% și 97,7% din PIB per capita. Odată cu trecerea anilor, nivelul de salarizare raportat la PIB crește de aproape trei ori în România, ajungând la un maximum de 125% din PIB per capita, în timp ce creșterea în Finlanda este mai puțin spectaculoasă și ajunge la 129,3%.

Sursa: Studiul Eurydice. Apasă pentru a vedea imaginea la dimensiune completă

Creșterea salariului pentru debutanți ar putea fi o soluție pentru a face meseria de profesori mai atractivă, însă nu este singura. „O schimbare care trebuie făcută repede este ca debutantul să nu plece de la un salariu atât de mic, mai ales că poate să fie un profesor foarte bun care iubește copiii. Nu trebuie să îl dezavantajezi total față de cineva care face o altă meserie care necesită o calificare similară. Apoi trebuie să îmbunătățim statutul acestei meserii, trebuie să îi lăudăm și să îi apreciem în fiecare minut pe profesorii buni. Nimeni nu promovează acest job. Meseria de profesor este una dintre cele mai importante din țară. El îi formează pe copiii tăi. Acești copii duc țara mai departe. De felul în care sunt formați depinde dacă vom avea sau nu o economie competitivă. Asta înseamnă să își dezvolte valori, să fie perseverenți, să iubească lucrul în echipă, să fie pasionați, toate astea le învață dacă au un profesor bun”, crede Măriuca Talpeș.

Depolitizarea completă a școlii

Un alt pas este o selecție mult mai riguroasă a profesorilor, care să includă și un examen practic serios, și pregătirea lor temeinică atât din punct de vedere al conținuturilor, cât și pentru situațiile reale care pot apărea în fiecare zi la clasă.

Însă nicio schimbare de substanță nu poate fi făcută fără o depolitizare completă a școlii. „Cel mai important lucru care ar putea să se facă este să se delimiteze educația de factorul de putere politică. Inspectorii și directorii trebuie totalmente delimitați de puterea locală. Trebuie să ne dorim o educație independentă care să crească, indiferent de interesele oricui. Trebuie o autonomie reală a școlii. Ca să poți să încurajezi un director entuziast și bun să își ia o echipă bună, să-și păstreze doar oamenii buni, să dezvolte școală pentru interesele copiilor”, spune Măriuca Talpeș.

Sfaturi pentru oamenii de afaceri: „Adoptați o școală!”

În opinia ei, părinții nu ar trebui să lase educația copiilor exclusiv în sarcina școlii. „Tu ca părinte ești antrenorul principal al copilului, tu trebuie să te ocupi de educația lui rotundă, din care școala reprezintă doar o felie. De când se naște copilul, părintele îi citește mai întâi cărți, dezbate cu el, îl duce la muzeu și în natură, dezbate cu el lucrurile din jur, îi trezește interesul pentru lume.Se poate ca la școală să nu aibă un profesor pasionat sau să aibă un profesor care nu îi poate trezi lui pasiunea pentru o materie. Tu, părintel, trebuie să îi arăți ce e frumos în domeniul ăla și să îl încurajezi să rezolve”, crede CEO-ul Inutitext.

Aceasta a inițiat, în urmă cu doi ani, proiectul Merito organizat de Romanian Businss Leaders, care îi premiază pe profesorii care sunt o sursă de inspirație pentru elevii lor. A descoperit atunci mulți oameni valoroși peste tot în țară, fie că e vorba de cătune de munte cu clase simultane, fie de licee din marile orașe. Acești oameni trebuie sprijiniți să facă mai mult, iar mediul de afaceri ar trebui să se implice, în opinia ei, pentru dezvoltarea școlii. De aceea, le sugerează oamenilor de afaceri să adopte o școală. „Trebuie să ai o școală în zona ta și poți descoperi ce profesori sunt cu adevărat pasionați acolo. Pe acei oameni trebuie să îi ajuți să le ofere copiilor mai mult. Iar parteneriatul acesta între tine și școală să fie mult mai profund decât am venit, am dat niște bani și am plecat. Trebuie să te implici cu adevărat, mai ales că în fiecare școală poți găsi profesori buni”, crede ea. 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Comentam in 2018 ce a aparut in 2017. Fie si asa. "Una din frânele în calea unui învățământ performant este acel sistem care îi face pe profesorii titulari greu de înlăturat de la catedră chiar în cazul în care comit derapaje grave". La fel este cu politicienii, doctorii sau politistii. Se numeste "Savoir faire, made in Romania". Am gasit recent un filmulet pe You Tube cu lectii de fizica tinute de un profesor de fizica la M.I.T. la asa profesori........ nu este de mirare ca americanii conduc lumea. Valorile romanesti, Coanda, Maracineanu, Persu si multi altii au reusit a face ceva numai in strainatate. Varfurile de azi, la Colegiul Pro sau in strainatate. Si te mai miri ca nu putem face nici o branza, de vaci. buna si ieftina asa cum fac nemtii.
    • Like 0
  • Problemele sistemului de invatamant sunt complexe, insa exista solutii eficiente capabile sa imbunatateasca foarte mult situatia existenta acum. Principala problema a invatamantului, chiar cea esentiala, este dezinteresul factorului politic pentru orice fel de reforma substantiala de sistem. S-au mimat, de a lungul timpului pseudoreforme, de catre puterea politica de stanga, iar fortele de dreapta, desi au avut tentative mai serioase au pierdut mereu puterea tocmai cand incepusera sa infiripe ceva (de exemplu fostul guvern Ciolos!)
    O reforma de sistem ar trebui sa aiba in vedere trei paliere;
    1). intarirea pozitiei sociale si profesionale a cadrului didactic (salarizare motivanta in raport cu performanta si nu cu vechimea sau gradul, recrutare si selectare,selectare, programe de formare continua eficiente, stabilirea unui cod de reguli care sa prevada clar drepturi si obligatii urmate de sacntiuni pentru toti participantii procesului de invatamant- deci si pentru elevi, nu doar pentru profesori!!!)
    2). Revizuirea curriculei, in sensul eficientizarii si adaptarii ei la societatea actuala (reducerea efectivului de elevi al clasei, lucrul personalizat, baza materiala pentru multimedia, demers interactiv)
    3). Abordarea particulara si diferentiata a filierelor, acordand o atentie speciala filierei tehnologice si profesionale atat in ce priveste curricula cat si structura, precum si resursa umana calificata pt. astfel de scoli ( scoli ai caror elevi provin intr-un mare procent din familii dezorganizate, grupuri etnice marginale sau sufera de unele tulburari psihice si de comportament)
    Faptul ca acest gen de scoli, cu o resursa umana problematica sunt tratate la fel cu liceele teoretice de elita, mi se pare una dintre cele mai grave erori ale sistemului actual.
    • Like 0
    • @ Radu Ioan
      problema nu doar una actuala ci de zeci de generatii: proportia de adulti analfabeti functionali este aceeasi: jumatate daca au un text in fata nu il inteleg. E vorba de un stil de predare si notare care nu functioneaza (poate functiona acum 100 de ani, dar acum nu).
      Dar cum convingem pe jumatate din profesori ca daca muncesc in bataie de joc atunci rezultatul muncii e in bataie de joc? Ca e evident ca fac munca prost deoarece rezultatul e prost? ca e nevoie sa respecte copiii pentru a avea rezultate?
      (cand ai rabdare, intreaba in jur un formator care preda la profesori, sau cauta un profesor cu vocatie care lucreaza cu drag - experienta lor e crunta)
      • Like 1
  • Probleme pe care le observ in sistem:
    1. Subfinantarea sistemului de învățământ;
    2. Lipsa de spatiu care duce la învățarea in două schimburi;
    3. Supraaglomerarea claselor forțată și prin comasări de clase - una e să lucrezi cu 15-20 elevi și alta cu 30;
    4. Titularizarea in învățământ se face in principal pe pile și relații, calitatea trecând pe plan inferior - aici aș aminti celebrul articol 253 prin care toti cei care au legături PCR ( pile-cumetrii-relatii) in Consilii Locale și în conducerea școlii, se pot titulariza extrem de ușor, cu interpretarea favorabilă a legii sau chiar cu încălcarea ei.
    • Like 1
    • @ Trebor Iszecefar
      dalex check icon
      Sa punem punctul 4 pe locul 1.
      • Like 1
    • @ Trebor Iszecefar
      Si eu as pune 4 pe locul intai. Asta aduce persoane incompetente in pozitii de unde nu mai pleaca. Examenul pt directori a fost o idee minunata dar apoi anulata de psd in majoritatea tarii, judetele ce au reusit sa numeasca repede directorii ce au trecut examenul....au alta evolutie.
      • Like 2
  • Foarte mulți dintre elevii de 1,2 sau 3 la Evaluarea națională sunt proveniți din familii destrămate sau cu probleme grave de sănătate. O parte dintre ei, au potențial și evolueaza dacă sunt încurajați și descoperiți. Profesorul nu trebuie sa fie doar "foarte bine" pregătit sau foarte bun pedagog, ci și un foarte bun psiholog. Am lucrat cu astfel de elevi și de la 2, 3 au ajuns sa promoveze examenul de Bacalaureat, la matematica. Deci se poate... În anul respectiv, eu ca profesor am avut calificativul "Bine" deși 95%dintre elevi au luat peste 5 la examen. De ce acest calificativ? Pentru ca nu am avut suficiente documente și procese verbale care să-mi justifice activitatea. În anii următori, eficienta mea în rândul elevilor a crescut, punându-i pe ei pe primul loc, nu hârtiile care sa ateste activitatea de profesor( in realitate, 80%sunt falsuri. ) Problema nu este a elevilor, buni sau rai, mai educați sau nu. Problema este a sistemului îngreunat de sarcini și a celor care sunt în funcții de conducere. Elevii nu sunt roboti, viitorul lor va depinde de cum gândesc și raționeaza. Din păcate se dorește sa fie cât mai mulți analfabeți pentru a putea fi manipulați. Trist...
    • Like 2
    • @ Roxana Stan
      poate ne vorbiti si de "suportul" directoratului, inspectoratului, etc.
      Am ruda profesor ce a indraznit sa vorbeasca contra numirii psd-iste a directorului si de atunci este permanent hartuita.
      • Like 1
  • Nu poate fi un învățământ performant cu angajați plătiți foarte prost si mai ales condus de oameni incapabili.
    Învățământul de azi este continuatorul celui din vremea "când se creea omul nou"al lui Ceaușescu. PROFESORULde atunci nu câștiga suficient pentru a întregime o familie,si în consecință tot învățământul a fost popular cu "tovarasele"care nu aveau nevoie de bani atât cât aveau nevoie de pozitia de"profă".
    În consecință învățământul a fost împânzit de proafe care citiseră la viată lor câteva carti si acelea numai începutul si sfarsitul.
    Unde mai pui pe cele care compuneau conducerea supremă Ministerul Educatiei!
    Azi nu s-a schimbat nimic.
    Cântecul cu "nu uita că Tara te vrea prost",
    reflectă fidel realitatea de atunci si acum.
    • Like 0
  • Situatia este mai grava decat multi ne putem imagina.
    Este nevoie de o restaurare totala.Profesorul trebuie incurajat cu un salariu decent,sunt multe persoane,poate mai pregatite decat actualii profesori(foarte multi inca iesiti la pensie dar continua sa predea)dar salariile nu-i motiveaza catre o astfel de meserie chiar de le este draga.
    Dupa aceea avem nevoie ca elevii sa fie motivati,cu profesori relaxati,flexibili,deschisi la minte.Cu metode de predare pe intelesul tuturora.
    In Spania exista posibilitatea ca,copii care au probleme grage la anumite materii sa faca recuperare dupa ore cu profesorii.
    Dar pt asta din nou este nevoie de o reforma totala a sistemului de invatamant.Una moderna si solida.
    Avem nevoie de sali de curs decent amenajate,comode,laboratoare de specialitate si spatii de recreere decent amenajate.Nu mai spun de toalete si de igiena...am vazut femei de serviciu care dau cu aceeasi carpa in toate baile...
    Si ma intreb...daca avem bani sa ridicam moschee si catedrale cele mai ce.... de ce nu avem cand este vorba sa investim in copii nostrii,in viitorii adulti de la care avem o speranta ?
    • Like 1
    • @ Oana Maria
      si toalete in 2200 din scolile romanesti.

      In rest, salarii mici au profesorii si in alte tari, plus norma de 35 ore pe sapt. in sala de curs si vacante scolare 2 luni pe an (neplatite pana la titularizare!!! ). Si reusesc.
      • Like 1
  • Ar trebui sa avem in vedere patru aspecte: corpul didactic, programele de invatamant, calitatea si selectia elevilor si baza matriala a invatamantului.
    In primul rand trebuie sa ma declar de acord cu capitolul privind motivatia cadrelor didactice din articol. Acest aspect ar trebui sa constituie 25% din politicile care vor guverna invatamantul in perioada urmatoare. Invatamantul a devenit colacul de salvare al absolventilor de studii superioare, care nu isi gasesc un job in specialitatea in care s-a pregatit. Altfel spus indivizii cu chemare catre pedagogie fug de saracie, iar locul lor este luat de ratati care prefera sa devina profesori decat someri. De unde doriti performanta ?
    Apoi ar trebui sa schimbam drastic continutul programei la clasele primare, aceasta constituind baza programelor pentru anii urmatori. Scoala actuala nu mai face educatie, doar invata copii sa scrie, sa socoteasca si ii obliga sa retina prea devreme niste informatii despre stiintele naturii si rationamente matematice rigide, la o varsta la care nu sunt pregatiti si nu pot valorifica aceste cunostinte. Dar nu face EDUCATIE. Adica morala, etica, deontologie ( cu titlu informativ, pentru cateva profesii de baza), estetica, sociologie - in special probleme privind relatiile dintre indivizi in situatiile comune, toate acestea sub forma de joc. Copii nostrii nu stiu cine sunt, care este locul lor in societate, in familie, care sunt obligatiile si ce li se cuvine. Nu sunt capabili sa se asocieze intr-un grup, sa colaboreze, sa se asocieze pentru realizarea unui scop comun, sa fie toleranti, sa se sprijine, sa se completeze reciproc. Se mentine ideea comunista de patriotism, cea potrivit careia doar individul are obligatii fata de stat. Lumea moderna promoveaza ideea de patriotism ca o relatie reciproca intre individ si stat iar apartenenta la o natiune confera obligatii dar si drepturi si protectie individului, fiind singura sansa de a exista in lumea contemporana. Modele de educatie prin joc pe aceste principii si in aceste directii se pot lua din scolile lumii civilizate. Formarea deprinderilor, a abilitatilor, a competentelor si predarea cunostintelor trebuie facuta apoi, cand copii sunt pregatiti pentru asta si din punct psihologic, adica dupa 10 ani, cand capata si capacitatea de a abstractiza. Dar asta presupune o recalificare a intregului personal didactic si mai ales o selectie foarte riguroasa. Acesta este motivul pentru care copii romani, dusi de parinti in occident , sunt trecuti in clase superioare celor absolvite in Romnaia, (asta pana la clasa a 6-a), pentru ca ei au fost indopati cu cunostinte dar nu au primit educatie. Aceeasi copii daca raman in sistemul de invatamant romanest la sfarsitul clasei a 8-a sunt dezorientati si cu un bagaj de cunostinte supraincarcat si haotic. Scoala trebuie sa devina locul unde copilul trebuie sa vina cu bucurie, cu dorinta de a se instrui.
    Sistemul de invatamant trebuie sa actioneze cu hotarare pentru stabilirea capacitatii , posibilitatilor, preferintelor, aptitudinilor, performantelor, dar si pentru depistarea deficientelor si handicapurilor fiecarui copil si gruparea lor functie de aceste criterii. Olanda, Germania procedeaza in acest fel iar sistemul livreaza cetateni pregatiti la nivelul maxim pe care fiecare il poate atinge. Un sistem de invatamant performant furnizeaza societatii CETATENI pe care se poate baza. Sistemul nostru de invatamant furnizeaza indivizi care abia asteapta sa plece la munca in strainatate, care vor sa se inbogateasca din " lovituri ", care isi tradeaza oricand concetatenii chiar si pentru ciubucuri marunte. Si de asta trebuie reformat.
    Nu trebuie uitata baza materiala a invatamanului, care a devenit sacul fara fund din care parazitii administratiei fura fara nicio rusine. Totul pe fondul unei finantari insuficiente.
    Ca o concluzie ar fi faptul ca invatamantul romanesc poate fi reformat doar daca se va adopta o strategie unitara pentru aceasta problema. Acest lucru trebuie sa aiba in vedere in primul rand combinarea elementelor traditionale cu principiile moderne , verificate din tarile civilizate. Apoi trebuie avut in vedere ca daca baza materiala si selectia elevilor pot fi implementate in timp scurt, programele de invatamant care sa schimbe orientarea radical au nevoie de un termen mediu de aplicare. Dar cel mai dificil este alt lucru: reformarea corpului didactic.
    Randurile de mai sus au fost scrise de o persoana care nu a lucrat in sistemul de invatamant, dar a practicat forme de educatie paralele si a folosit in acest proces rezultatele sistemului de educatie romanesc. Cu respect.
    • Like 1
    • @ Ilie Surla
      D-nă dvs. ştiţi ce înseamnă "sărăcie"?
      Vorbiţi de caliatatea şi selecţia elevilor!
      Înainte de a vorbi de calitatea şi selecţia elevilor ar fi înţelept să vorbiţi de calitatea şi selecţia dascălilor care pică într-o veselie de 40% la examenele de definitivat şi titularizare şi care sunt totuşi la catedre ca să predea elevilor. Cum să ai pretenţii de la elevi dacă nu ai de la cadrele didactice! Oare numai 1 punct de notaţie trebuie să despartă nivelul de pregătire al dascălului de cea a elevului? Bacul se ia cu 6 iar dascălul trece cu 7! Nu mai spun că cei căzuţi la examen rămân la catedră.De ce trebuie să fie plătiţi cu salarii pe care nu le merită? Un dascăl bine pregătit şi interesat de nivelul clasei nu se simte discriminat să fie plătit la fel ca cel care a picat la examenele profesiei de dascăl? Doriţi salarii ca în Germania? Acolo leafa dascălului depinde şi de alţi factori: nivelul de pregătire al clasei, gradul de mulţumire al parinţilor şi al elevilor. Acolo părintii nu practica meditaţiile particulare pentru că ei plătesc un impoit şi pretind servicii publice corecte.
      • Like 1
    • @ Adriana Miut
      Dna Miut putini mai merg in invatamant. E o lipsa extrema de cadre. Aici e vina tot a sistemului bineinteles dar asta este o alta poveste. Dupa parerea mea ar trebui schimbat si sistemul de accedere in sistem. Mi se pare o aberatie sa-i testezi, sa afisezi nota si apoi, pentru ca nu ai profesori, ii trimiti la catedra, in fata elevilor. Credeti ca se vor mai impune? Veci pururi.
      Asadar ori nu-i mai afisezi nota (ca te faci de ras .... tu ca si sistem), ori ii trimit sa dea examene la scolile unde doresc sa se angajeze. Mi se pare o varianta rezonabila: sa fie testati teoretic, dupa care sa profeseze 1 an. Aceasta perioada e utila atat pentru viitorul profesor cat si pentru scoala. Candidatul isi va da seama daca aceasta profesie este ceea ce-si doreste iar scoala ii va testa abilitatile, aptitudinile si va decide daca este pregatit pentru aceasta profesie. E doar o parere.
      • Like 0
  • DIN PACATE, TOT CE A FOST VALOROS IN SCOALA ROMANEASCA A DISPARUT....IN LOCUL TRADITIEI AU APARUT ....INOVATIILE !!!!! PREGATIREA PSIHO-PEDAGOGICA IN INSTITUTIILE SPECIALIZATE LASA DE DORIT....SCOLILE PEDAGOGICE CU TRADITIE,NU MAI SUNT...... INSTITUTELE PEDAGOGIGE...... ACUM CULEGEM ROADELE....
    • Like 0
  • Învățământul actual e o catastrofa greu de compensat (ca și sistemul medical, de altfel ) In locul vechilor maeștri venerabili ai catedrei avem o mulțime de ratați (onoare excepțiilor) care se târăsc spre o pensie practicând o meserie fără pic de talent; mai mult, conștiința ratării ii marchează psihic: cu ani în urma vizitând ca părinte o școală în timpul pauzei pe coridoare am văzut extrem de multi profesori cu figuri patologice, candidați siguri ai serviciilor psihiatrice . Profesorii cu har dispar și sunt (minoritari fiind) marginalizați ori eliminați din sistem de masa mediocrilor, majoritari numeric. Un dezastru național pe care politicieni inculți n-au interes sa-l remedieze fiindcă "prostul e rentabil" un incult sau analfabet poate fi ușor manevrat de politicieni care în loc de inteligență au doar viclenie. DOAMNE SALVEAZĂ ROMANIA !
    • Like 2
  • Toate (aproape) informațiile sînt corecte, dar aglomerarea lor, care conduce la singura idee că școala românească este o instituție sublimă, ce trebuie urgent aruncată în aer, este cel puțin păguboasă. Analiza textului de față ar conduce la aceeași concluzie despre autoare cu cea a autoarei despre școală. Dar nu se cade; face ceea ce face școala: aglomerare de informații utile și inutile demersului. În al doilea rînd, școala, ca instituție socială, interrelaționează cu celelalte instituții, împărțindu-și sarcinile și obligațiile, și nu poate fi judecată separat, iar toate la un loc nu se pot pune. Este greșeala pe care o face mereu misterul invățămîntului (de aceea atîtea mistere!). Un scriitor american zicea că și luna ar putea fi mestecată, dar pe felii. Altfel ne vom învîrti în jurul cozii, căutînd vinovații și uitînd de vină sau invers. Să nu mai vorbim despre cauze!
    • Like 1


Îți recomandăm

Adrian Despot

Un artist care urcă pe scenă nu ar trebui să-i mulțumească niciodată „domnului primar” sau altui politician. „Eu mulțumesc publicului”, spune Adrian Despot, solistul trupei Vița de Vie. (Credit foto: Vlad Bâscă)

Citește mai mult