La începutul anului școlar, elevii din sectorul 5 au primit orare personalizate cu caricatura primarului Daniel Florea și mesajul „Să te uiți în calendar/C-ai șanse s-ajungi primar".

Primarul din Voluntari, Florentin Pandele, și-a susținut luni discursul de început de an școlar urcat pe un scaun, potrivit unor imagini publicate pe Facebook de către un jurnalist. (Foto Facebook Dragoș Porojnicu)

Viorica Dăncilă a spus, la deschiderea anului școlar, că vrea ca un număr cât mai mare de elevi să ajungă la facultate și să facă performanță. (Foto Facebook/Viorica Dăncilă)

Că ani de zile la rând va învăța pe de rost mii de pagini inutile; că în școala noastră se învață în trei schimburi și că ăstora de la primărie nu le pasă de școlari, ci doar de cocalarii care pun ștampile după dictare; că prima testare din Gazeta Matematică o va avea în câteva luni, chiar în clasa pregătitoare. (Foto: Cornel Putan/Inquam Photos)

Vreau o școală românească bazată pe valori, echitabilă, adaptată tendințelor și cerințelor prezentului și viitorului, deschisă și orientată către copil. Vreau o școală ca file de poveste, în care pas cu pas se construiesc și se formează destine. (Foto: Radu Cristi)

Expertul educațional Oana Moraru, fondatoarea unei școlii private în Călărași, a povestit la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 experiența sa de a autoriza o școală privată în București. (Foto Facebook/Oana Moraru)

„E deja o boală psihică națională să-ți imaginezi că totul e bine, doar pentru că vii la serviciu și completezi niște hârtii și îți tii orele și semnezi în condică.” Foto Inquam Photos / Cornel Putan

Tabăra de vară a copiilor de la Seeding Knowledge ne-a purtat la Viscri anul acesta. Era pentru prima oară când ajungeam acolo și aveam mari așteptări legate de loc. Citisem și văzusem atâtea lucruri frumoase despre el. Însă, odată ajunși, mi-am dat seama că articolele cu poze impecabile și laudele decupaseră mult din realitate. (Foto: arinaangelescu.ro)

Tendința ultimilor ani ne arată că școlile, respectiv clasele cel mai mult „vânate”, sunt cele care oferă cât mai multe facilități pentru copii, cât mai multe activități pe direcții variate de dezvoltare a personalității. (Foto: Cristi Vescan/ Inquam Photos)

Dezastrul socialismului educațional în România este categoric. (Foto Inquam Photos / Cornel Putan)

Oriunde mă uit în jurul meu văd că lumea vrea școală, plătește informal meditații, trimite copiii la fel de fel de cursuri; deci există o cerere de educație care depășește oferta de stat. Nu e nici un pericol să dispară școlile sau profesorii. Din contră, eu zic că e cazul să se înmulțească. Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Ministerul Educației Naționale a trimis un document prin care se propune o reformare a sistemului de învățământ din România. Da! Din nou! Vă miră? Acesta, documentul adică, se numește Educația ne unește și are 22 de pagini, cu tot cu pagina de titlu. (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Acum, lucrând cu clienții și vorbind cu copiii din jurul meu care sunt încă la școală în România încep să-mi amintesc și am tot felul de revelații, care mai de care mai „iluminatoare”. (Foto: Guliver Getty Images)

„Sunt cicatrici pe care le port și care nu ar mai trebui purtate și de generația aflată acum în bănci”.

Doamna profesor din film trăiește singură, este plăpândă, sensibilă, cu aer de dăscăliță onestă, iubitoare, dedicată meseriei. Mama domnișoarei este o țoapă cu bani, strident machiată și, evident, o patroană care suge sângele poporului, inclusiv al profesorilor copilei ei. Realitatea nu e așa pueril polarizabilă și nici oamenii așa ușor de manipulat cu un astfel de film. Există și profesori ca dna Diana Miron, dar și profesori exact ca mama agresivă: stridenți, insultători, nevrotici, furioși. Pe copii cine îi apără de ei?

Era obligatoriu să ajung la acest stadiu deoarece la următoarele alegeri VOTEZ! Voi, cei care faceți 18 ani, ce faceți?

Pe ăia “bogații” cu adevărat nu-i veți găsi neapărat la particular. Ci la școlile cu faimă. Cu prestigiu. Etichetate drept școli “bune”. Încercați să ghiciți, vă rog, cam câte mașini ultraluxoase parchează în fața unor licee bucureștene. De stat. Și câți politicieni cu greutate sau personalități de tot felul se perindă pe holurile unor școli “bune” din oraș. Vă spun eu. Mulți. (Foto: Guliver Getty Images)

La începutul lui 2016, mi-am retras copilul de la grădiniță după ce una dintre cele două educatoare mi-a cerut să îl țin acasă în ziua inspecției ei.

Stă singură în bancă, nu are niciun prieten în clasă. Sunt toți prea mici pentru vârsta ei. (Foto: Guliver Getty Images)

La nivel european, România se situează pe locul al treilea la bullying în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit raportului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). (Foto: Guliver/Getty Images)

M-am gândit cu teamă și chiar cu durere la analfabetismul științific al copiilor noștri, de 70%, manifestat atunci când nu știu la ce folosesc în viață acele noțiuni simple de știință.

Nu se justifică din punct de vedere politic? Și motivul acesta pică cu brio. Toți părinții/bunicii copiilor îi vor vota la viitoarele alegeri cu două mâini, dacă ar putea. Există, totuși, în acest caz, o mică chichiță. Anul ăsta nu este an electoral. Pentru că, dacă ar fi fost… ehei, alta ar fi fost povestea! (Foto: Guliver/Getty Images)

România ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriţi în Monitorul educaţiei şi formării, ediţia 2018, publicată marți de Comisia Europeană, scrie News.ro. (Foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad)

Când a început liceul în Vancouver, calificativele pe care le lua la teste arătau dezastruos. Ar fi putut să se retragă de la cursul de matematică și să-și ia altă materie, dar asta i-ar fi limitat opțiunile în privința universității. (Foto: Guliver/Getty Images)

În ţara noastră învăţământul e aşa de gratuit, încât numai oamenii cu bani îşi permit educaţie de calitate pentru copiii lor. Şi e aşa de obligatoriu, încât numai chiar cine vrea cu tot dinadinsul reuşeşte să îşi ţină copiii la şcoală pe toţii anii învăţământului “obligatoriu” şi ceva în plus, până la dobândirea unei meserii sau a unui sens în viaţă. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Ar trebui să ne gândim la cât de mult ne mândrim cu acei olimpici care duc România pe culmile succesului și care reprezintă 1% prin comparație cu cei peste 45% de analfabeți funcționali.

Ai auzit-o de mai multe ori, indiferent ce vârstă vei fi având. (Foto: Loredana Coman)

Pregătirile pentru festivitatea de deschidere sunt în toi. Ici, colo, câte o schelă uitată de muncitori strălucește mândră în razele soarelui. E forfotă mare în sălile de clasă. Părinți inimoși își trec trafaletul de la unul la altul pentru ultimele retușuri ale pereților sălilor de clasă.

În ciclul primar părinţii plătesc, în medie, 2.545 lei anual, în cel gimnazial 3.083, iar dacă elevul este la liceu, părintele trebuie să scoată din buzunar 3.647 lei, arată un studiu realizat de organizația Salvați Copiii. (Foto: Alexandru Bușcă/ Inquam Photos)

În drum spre casă, lăsați-l să vă povestească experiențele pe care le-a avut, fără să-l întrerupeți și mai ales fără să-l certați. Dacă auziți ceva care vă creează neplăceri, respirați adânc (uneori, s-ar putea să fie nevoie de mai multe exerciții de respirație), apoi cereți-i copilului să vă dea mai multe detalii. (Foto: Cornel Putan/Inquam Photos)

Mereu cu zâmbetul pe buze, oricât de obosită ar fi fost, cu o vorbă bună la îndemână și cu un optimism molipsitor, așa rezolva doamna profesoară problemele. (Foto: Guliver/Getty Images)

„ - Alo, domnu', ȋncotro?!” am auzit o voce nemulţumită ȋn spatele meu. „ - La piaţă”, am răspuns. „ - Păi şi tocmai prin curtea şcolii v-aţi găsit să mergeţi?” (Foto: Guliver/Getty Images)

O imagine cu un autocar plin de gunoi a devenit virală pe rețelele de socializare. (Foto: Facebook/Cosmin Nicolae)

- O să te certe rău mama ta? O întreabă prietenele pe Ana. - Mama mea nu mă pedepsește niciodată, le spune mereu ea. Și nici nu prea mă ceartă. (Foto: Guliver/Getty Images)

Până la urmă ce-mi spunea doamna: multiculturalism să fie, dar cu flegmă britanică; încurajăm copiii să-și exprime emoțiile, dar într-o engleză perfectă; și să fie emoții rezonabile, de oameni cu cap și trecuți prin viață, că doar nu suntem la grădiniță! (Foto: Guliver/Getty Images)

Apar tot felul de întrebări, extrem de pertinente care până la urmă se transformă într-o concluzie finală: Este în beneficiul elevilor sau nu? Ajută telefonul mobil prezent în timpul orelor procesul educaţional sau nu? (Foto: Guliver/Getty Images)

Suma de bani pentru cadoul doamnei se anunță pe grupul creat pe WhatsApp, iar cele mai vocale mămici și în general organizatoarele chetei au grijă să anunțe că se va face totuși o listă cu cei care participă și care, evident, va fi înmânată doamnei. (Foto: Guliver Getty Images)

De câte ori câte un copil din România câştigă sau se clasează în top 3 într-o competiţie internaţională, ridicăm pe catargul virtual din sufragerie steagul naţional şi ne uităm de sus la cei de care ani de-a rândul am glumit, cu sarcasm, că au senzaţia că Soarele se învârte în jurul Pământului. (Foto Guliver/Getty Images)

Sunt revoltată de ideea că elevilor de gimnaziu li se recomandă romanul „Baltagul” de Sadoveanu, prezentat ca o monografie a satului românesc. (Foto: Guliver / Getty Images)

Vinovații pentru jihad-ul din traficul bucureștean din timpul școlii suntem noi și numai noi. Noi, cei care găsim cea mai bună școală sau grădiniță numai în cartierul vecin, la doar 20 de minute de mers cu mașina. 20 de minute care dimineața la 8 devin 200. Noi, cei care ne-am luat apartamente în suburbii fără să conteze că nu există drumuri de acces și care alegem să dăm copilul la școală în centru, că acolo se învață mai bine. (Foto: Liviu Florin Albei/Inquam Photos)

Întâlnirea cu Doamna (pentru păstrarea anonimatului o voi numi aşa în continuare) s-a petrecut într-o zi însorită de mijloc de septembrie, când am simţit de la bun început că stau de vorbă cu cineva care se pricepe la bine la oameni. (Foto Guliver/Getty Images)

Alina este învățătoare la o școală de stat din București. Are în grijă copii de clasa a treia. Părinte la rândul ei, a stat de-a lungul anilor de ambele părți ale baricadei. Am întrebat-o despre așteptările ei la început de an școlar și despre cum se implică părinții în educația copiilor. (Foto Inquam Photos/ George Calin)

Am plecat din România în urmă cu două luni, la o vârstă la care astfel de schimbări îți înfig un pumn în stomac și mult timp nu te lasă să respiri cum trebuie. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Ceea ce se întâmplă în acest început de an școlar reprezintă cel mai grav atentat de după anul 1989 la însăși esența educației. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Asta au ajuns toate manualele ... nişte reviste! Cu texte puerile, neapărat cu tâlcul la vedere. Prostia umblă prin şcoli fără chiloţi, dar cu nasul pe sus. Copiilor trebuie să le dai ce vor ei, sunt deştepţi, aşa am citit pe Facebook.

Tu ce făceai la 25 de ani? Eu îmi amintesc că m-am măritat și ceva mai târziu, am făcut doi copii.

Majoritatea discuțiilor dintre câțiva părinți care se întâlnesc ajung, indiferent de unde încep, în același punct: la școală. „Noi o să îl înscriem la școala din cartier de care aparținem. Mi s-a părut cât de cât ok”, zic în treacăt și primesc la schimb o întrebare: „Și ce faci dacă, după aia, ajunge la un liceu din Titan?”. „Păi un liceu din Titan am terminat și eu...”, încerc să parez

După exact 13 luni, primesc un plic. Bine că eram acasă, că trebuia să confirm și primirea, altfel mai pierdeam o oră cu drumul și coada de la Poșta Română, care funcționează mai mult ca centru de plăți facturi pentru pensionari.

Profesorii suplinitori ar putea fi scoşi din sistemul de învățământ din toamnă, a anunțat ministrul Educației, Liviu Pop la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu. (Foto Inquam Photos/Adriana Neagoe)

„Educația e gratuită conform Constituției. În fapt, cineva trebuie să asigure această gratuitate. Statul asigură o parte din gratuitate, părintele asigură altă parte din gratuitate, copilul nu plătește nimic”, a spus joi seara Liviu Pop la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. (Foto: captura video)

Pe la final de liceu, când situația mea materială era cunoscută deja de toată lumea, o colegă mi-a mărturisit că ea a crezut multă vreme că eram putred de bogată de mă îmbrăcam așa non-conformist. M-am amuzat și i-am spus povestea hainelor mele. (Foto: Guliver Getty Images)

Doi elevi își dau unul altuia un CD, în liniște și fără să deranjeze. Dar profesorul ridică chiar atunci privirea din catalog, interceptează schimbul și cere ca CD-ul să fie pus pe catedră. ”Iron Maiden, ce-i asta?” ar fi spus profesorul. ”E o trupă heavy metal clasică”, a răspuns unul dintre elevi. ”Păi și voi ascultați prostii din astea? Se confiscă.” (Foto: Guliver Getty Images)

Cinsprezece-douăzeci de elevi europeni din clasele terminale și studenți în primii ani, citesc, împreună cu neuitații John Thorley și James Neville, Homer. Pre limba lui, în lumea lui, vreme de două-trei săptămâni. Citesc absorbiți până la prânz fără pauze, mursecând textul până la ultima nano-particulă, cu chiote de bucurie la descoperirea unei forme știute dinainte. (Foto: Guliver Getty Images)

Atunci când am apucat-o pe calea educației, am fost convinsă de două consecințe majore ale acestei decizii: prima, că urmează să mă transform radical interacționând cu acest mediu, iar a doua, că de atunci înainte urma să fiu privită ca plictisitoare de mulți apropiați sau cunoscuți din cauză că orice aș face, aduc vorba de acest domeniu. (Foto: Guliver Getty Images)

Iar am avut noroc. Ceea ce s-a întâmplat la Școala nr. 141 din cartierul bucureștean Rahova – tavanul se prăbușește (impertinent, într-o zi de miercuri). Din fericire, marea parte a copiilor erau plecați în activități dedicate Școlii Altfel. (Foto: Facebook Radu Ciorniciuc)

Știu o clasă primară care și-a pierdut la un moment dat învățătoarea. A plecat la o altă școală, în mijlocul ciclului primar, luând cu ea o parte din clasă. Pe cei mai buni, se spune. Nu partea de cancan a situației ne interesează, ci experimentul care a urmat.

ISMB: „Considerăm că declaraţiile doamnei profesor Cristina Tunegaru nu corespund adevărului, sunt fără bază legală şi aduc prejudicii de imagine Doamnei Gabriela Firea, Primarul General al Capitalei şi ISMB”

Profesoara de limba română Cristina Tunegaru, care în ianuarie i-a trimis pe Facebook un mesaj primarului Gabriela Firea în care o anunța că nu va respecta „dispoziția” ei de a nu pune absențe elevilor până la ora 9:30, a fost dată afară din școala unde predă, fără a i se preciza motivul. (Foto Facebook/Cristina Tunegaru)

„Să nu uităm, dragi colegi, că școala nu e troaca unor animale politice !” (Cristina Tunegaru, profesor) (Foto: Inquam Photos/Octav Ganea)

Probabil că mulți sunt de aceeași părere: „școala e așa și pe dincolo, ai mare dreptate”. Să mergem mai departe de-atât. Ce facem noi pentru a schimba asta? (Foto Guliver/Getty Images)

La noi, vor fi ceva manifestări și concerte cu artiști îndrăgiți, fasole cu ciolan și speech-uri de la Ministerul Identității Naționale, pe rețeta de succes a fatidicului „românii au talent și se descurcă pe ultima sută de metri.” (Guliver Getty Images)

Așadar, fără să ascultăm ce ne spune distinsul domn, scoatem din buzunar câteva hârtii de 100 de lei și, pentru 1 an de zile, ne mutam teoretic în cartierul 1 Mai sau Cotroceni ori Piața Amzei. (Alexandru Bușcă/ Inquam Photos)

Din 1989, școala românească a suferit multe încercări de reformare, unele mai bune, altele mai puțin bune. Totuși niciodată nimeni, până azi, nu a cutezat să atingă în mod nechibzuit conținuturile, nici prin defrișare periculoasă, nici prin aruncare în derizoriu.

Așa că ultimul cadou al doamnei nu putea fi altceva decât o carte, între copertele căreia s-a ascuns – timid și mult mai subțire de data asta - un plic. (Foto: Alexandru Busca / Inquam Photos)

Măgarul întotdeauna are …? A) grajd B) potcoave C) harnașament D) copite E) coamă

Pare că între cei care acum fac ce știu mai bine, adică modifică legea Educației ca să convină unor interese politicianiste, e o legătură strânsă. În ani, ea a produs un grup de interese condus de aceleași figuri care fac Școala românească una nefuncțională, neperformantă, inhibată. Un pod șubred spre un viitor tot mai îndepărtat.

Ecaterina Andronescu, președinta Comisiei de Educaţie din Senat, a declarat la Digi24 că învăţământul nu este politizat. Asta chiar dacă unii dintre directorii de şcoli fac parte şi dintr-un partid politic. (Foto Inquam Photos)

Mărturia unei mame care face homeschooling: „Când citim, facem și istorie, pentru că plasăm în timp evenimentele, facem legături cu alte cărți, facem și geografie, facem legături cu viața noastră actuală, după care ne gândim că am putea face legătura și cu un muzeu”.

Ministrul Educației a atras atenţia, la Digi24, că legislaţia este neclară în privinţa sistemului de homeschooling și a spus că pot apărea probleme legate de înscrierea la liceu sau facultatate, din cauza cursurilor care nu pot fi echivalate sau a diplomelor nerecunoscute. (Foto Facebook/Dana Nălbaru)

Pe 14 septembrie ajunge în Comisia de Învățământ din Senat un proiect de lege referitor la orientarea școlară a elevilor. Nu era pe ordinea de zi și se îmbogățește cu un amendament care nu are legătură cu obiectul actului normativ. Potrivit acestuia, concursurile pentru posturile de director și director adjunct de școala, urmează să fie amânate până în 2017

De cele mai multe ori, intervențiile părinților între copiii care se ceartă sunt nepotrivite. Copiii se împacă adeseori foarte repede și fără urmă de ranchiună. (Guliver Getty Images)

Discursul domnului Ioan-Aurel Pop, rector al Universității Babeș-Bolyai, a stârnit un număr copleșitor de reacții în media românească. Foarte mulți l-au susținut, dar sunt și mulți cei care contestă deja celebrul discurs. (Foto Guliver/Getty Images)

Când am evaluat primele cazuri de plagiat, la Comisia de etică a Universității din București, am realizat, nu peste multă vreme, că a descoperi, a demonstra un plagiat e mai mult decât atât. (Foto: Guliver Getty Images)

Robert Neagu, singurul elev din Buzău care a luat Bacalaureatul cu media 10, a fost admis în luna ianuarie la Universitatea din Oxford. Robert a terminat Colegiul B.P. Hașdeu din Buzău cu media 9,95.

După ce Euro 2016 s-a încheiat cu victoria, în definitiv, a latinităţii din fotbal, începe Ro 2016, campionat naţional, anual, de aruncare a vinovăţiei. (Foto: Inquam Photos / Bogdan Dănescu)

Pe la noi pe-aci ideea bună fie e omorâtă de șef pentru că nu a emis-o el, fie e furată cu tupeu, pentru că d-aia e el șef. (Foto: Guliver/Getty Images)

Ca universitatea să fie centrată pe student, așa cum este cerut astăzi, ar trebui o revoluție. (Foto: Inquam Photos)

„Au fost multe greutăți. Am făcut și multe greșeli, unele mari. Mai bine nu le scrieți”. A.L. a fost unul dintre miile de copii ai străzii. (Foto: Guliver/Getty Images)

„Sistemul educațional finlandez are în centrul său copilul. Orice decizie s-ar lua, la orice nivel, finlandezii știu că totul se va răsfrânge asupra copilului, elevului, studentului. Când un profesor finlandez are de completat un document, se întreabă automat: „Mă face această hârtie un profesor mai bun?” Dacă răspunsul este „da”, atunci o va completa, altfel nu”

Ulterior, mi s-a spus că sunt prea bătrână pentru a gusta astfel de glume (proaste) sexuale explicite, iar ei prea tineri ca să nu o facă. (Foto Guliver/Getty Images)

"La un test făcut în rândul copiilor preșcolari, aceștia au spus că banii sunt fabricați de zâne și personaje din desene animate", povestea, pe jumătate amuzat, dar și pe un ton care nu ascundea îngrijorarea, economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, în timpul unei conferințe organizate de instituție în 2015. Problema e faptul că la fel au crezut, probabil, și părinții lor, care și-au făcut credit cu buletinul la o dobândă foarte mare sau au angajat cheltuieli pe care acum nu pot să le susțină, a continuat discuția.

„Singurul lucru inteligent despre planul cadru este împachetarea într-un scenariu mediatic, numai bun să salveze reputația unui mandat. Chestia cu Istoria și latinitatea a picat numai bine”, spune Oana Moraru

Copiii învaţă responsabilitatea de la părinţi. Prin ceea ce fac şi spun, părinţii îi învaţă pe copii să îşi definească corect sfera responsabilităţii personale. (Foto: Guliver/Getty Images)

Un număr semnificativ dintre cei care se revoltă împotriva sistemului educaţional actual ar trebui să nu uite că, în acelaşi timp, acelaşi sistem hulit le-a facilitat obţinerea unei diplome universitare la care, altminteri, nu ar fi visat.

Cronologia examenelor postdecembriste inventariază prea multe subiecte în fața cărora elevul efectiv nu înțelege ce i se cere. Când iese din sala de examen, află, siderat, că a scris trei pagini degeaba, căci nu asta se aștepta de la el. (Foto: Bogdan Dănescu / Inquam Photos)

Parcă parașutat în București, senzația că lucrurile se petrec cu prea mare repeziciune, făcând abstracție de existența mea abulică, s-a proiectat asupra întregii mele ființe. Viața trecea pe lângă mine ca un tren de mare viteză de care stai prea aproape și care te trage sub roți.

Meseria de profesor este considerată stresantă peste tot în lume. Peste 40% dintre dascăli renunță la predare în primii cinci ani de învățământ (FOTO: Dragoș Savu)

În timp ce mulți dascăli fug de școlile din comunitățile sărace, profesorii din programul Teach for Romania se îndreaptă cu inima deschisă spre ele și reușesc să facă în fiecare zi diferența (Fotografii de Dragoș Savu)

„Știți, de fapt mama nu e mama mea, e sora mea mai mare” (Foto Facebook „Ana și Copiii”)

Eu, în fiecare miercuri, mă duc în Ferentari. (Marius Dumbraveanu / Inquam Photos)

„Tot timpul trebuie să ai pregătită rezerva rezervelor rezervelor. Trebuie să fii tot timpul, ca om, pregătit pentru această generație”, spune o învățătoare (Fotografii de Dragoș Savu)

După ce învățătoarea condamnată penal de la Liceul de Muzică s-a întors la catedră, părinții unor elevi de clasa a doua sunt puși în fața unei dileme: să îi dau copilului meu șansa să își cultive talentul muzical sau să îi asigur liniștea? (FOTO: Dragoș Savu/Mediafax Foto)

Dragă Nicu, aici, în România, există un fel de „rușine” în a recunoaște că tu sau copiii tăi munciți și studiați în același timp.

"Deci, mergeți?". Mă uit la șine, mă uit la mine, mă uit din nou la căciula omului din faţa mea.