Ca în fiecare an, competiția premiilor Gopo adună mai toate filmele românești de lung și scurtmetraj, de ficțiune sau documentare, din anul precedent. Dintre acestea se fac nominalizările pe categorii, listele scurte cum ar veni. Apoi urmează, după tipicul Oscar, votul profesioniștilor din domeniu. Gala premiilor Gopo va fi luni seara. Ca votant, acestea sunt opțiunile subsemnatului.
Tânără Speranță. Nominalizări:
Anca Munteanu pentru rolul Raluca din Berliner Kindl
Andreea Chiper, Andrei Voineag pentru regia și montajul filmului Dansez și eu la nunta părinților mei
Una Toma pentru rolul Sara din filmul Dark Ages
Cristina Iliescu pentru regia filmului S-a născut un loc
Niko Becker pentru rolul Dumitru din filmul Spre Nord
Daniel Bâliș pentru rolul Nicu din filmul Warboy
Alegerea mea: Adolescenta Una Toma, pentru rolul Sara din Dark Ages. Aplomb și o anume maturitate în joc, remarcabile pentru vârsta ei. Putea fi și Niko Becker, dar e ceva mai “în vârstă” și l-am păstrat pentru altă categorie.
Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune.
Nu am votat. Nu mi-a atras atenția nicio nominalizare.
Cel mai bun film documentar.
Nu am votat. Cu părere de rău, nu m-a convins nimic.
Cel mai bun film de debut. Nominalizări:
De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin (r. Carla Maria Teaha)
Mrs. Buică (r. Eugene Buică)
Pocalul. Despre fii și fiice (r. Cătălina Tesar)
Spre Nord (r. Mihai Mincan)
Tigru (r. Andrei Tănase)
Am preferat Tigru. Andrei Tănase pune pe ecran un story închegat, bine condus, care te “ține” fără să se lase tentat de “experimentalisme” facile la modă. Frumosul tigru și trista lui soartă chiar mi s-au lipit de suflet. Spre Nord l-am lăsat pentru altă categorie.
Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură.
Nu am votat la această categorie.
Cele mai bune costume. Nominalizări:
Dana Păpăruz pentru filmul Boss
Viorica Petrovici pentru filmul Libertate
Radu Jude pentru filmul Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii
Iulia Fulicea pentru filmul Încă două lozuri
Spre Nord Corina Grămoșteanu pentru filmul Visul
Am votat Viorica Petrovici; foarte bine alese costumele din Libertate.
Cel mai bun montaj. Nominalizări:
Șerban Georgescu pentru filmul Cazul inginerului Ursu
Dragoș Apetri, Cătălin Cristuțiu, Vlad Petri pentru filmul Între revoluții
Réka Lemhényi pentru filmul Libertate
Cătălin Cristuțiu pentru filmul Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii
Dragoș Apetri pentru filmul Spre Nord
L-am ales pe Cătălin Cristuțiu, pentru montajul mai bun decât filmul lui Jude.
Cea mai bună imagine. Nominalizări:
Andrei Butică pentru filmul Boss
Alex Sterian pentru filmul Libertate
Marius Panduru pentru filmul Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii
George Chiper-Lillemark pentru filmul Spre Nord
Tudor Mircea pentru filmul Visul
Am votat George Chiper-Lillemark – o imagine “cărnoasă”, pregnantă, la fel de bună ca filmul Spre Nord.
Cel mai bun scenariu. Nominalizări:
Cecilia Ștefănescu, Tudor Giurgiu pentru filmul Libertate
Cristi Puiu pentru filmul MMXX
Radu Jude pentru filmul Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii
Mihai Mincan pentru filmul Spre Nord
Andrei Tănase pentru filmul Tigru
Am votat Mihai Mincan, originalitate și forță, printre cele mai puternice scenarii din ultimii ani.
Cele mai bune decoruri. Nominalizări:
Iulia Fulicea, Victor Fulicea pentru filmul Încă două lozuri
Vali Ighigheanu pentru filmul Libertate
Anca Lazăr pentru filmul Mammalia
Iulia Fulicea pentru filmul Spre Nord
Corina Grămoșteanu pentru filmul Visul
Iulia Fulicea, Victor Fulicea mi se pare că au făcut exact ce trebuia pentru Încă două lozuri.
Cea mai bună muzică originală.
Nu am votat la această categorie.
Cel mai bun sunet. Nominalizări:
Alexandru Dragomir, Niklas Skarp pentru filmul Boss
Tamás Székely, André Rigaut pentru filmul Libertate
Krzysztof Stasiak, Alexandru Dumitru, Maciej Pawłowski, Alin Zăbrăuțeanu, Dragoș Cătărău pentru filmul Mammalia
Hrvoje Radnic, Marius Leftărache, Jaime Baksht, Michelle Couttolenc pentru filmul Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii
Nicolas Becker, Cyril Holtz, Benjamin Laurent pentru filmul Spre Nord
Am votat Nicolas Becker, Cyril Holtz, Benjamin Laurent pentru sunetul din Spre Nord.
Cea mai bună actriță în rol secundar. Nominalizări:
Coca Bloos pentru rolul Vecina din filmul Încă două lozuri
Mirela Oprișor pentru rolul Stela din filmul Libertate
Otilia Panainte pentru rolul Macri Ioana Elisabeta din filmul MMXX
Dorina Lazăr pentru rolul Angela Coman din filmul Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii
Maria Popistașu pentru rolul Ilinca din filmul Taximetriști
Foarte sigură pe ea și originală, chiar ciudată în sensul artistic bun al cuvântului, Otilia Panainte în MMXX. Am votat-o, dar mi-a fost greu să aleg între ea și Maria Popistașu.
Cel mai bun actor în rol secundar. Nominalizări:
Mimi Brănescu pentru rolul Boss din filmul Boss
Cătălin Herlo pentru rolul Leahu din filmul Libertate
Cuzin Toma pentru rolul Chiru din filmul Libertate
Iulian Postelnicu pentru rolul Lt. Col. Dragoman din filmul Libertate
Șerban Pavlu pentru rolul Tiberiu Berbece din filmul Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii
Numai faptul că a mai luat atâtea premii m-a făcut să ezit puțin înainte de a-l alege pe excelentul Iulian Postelnicu.
Cea mai bună actriță în rol principal. Nominalizări:
Diana Gheorghian pentru rolul Carmen din filmul Dark Ages
Adelaida Perjoiu pentru rolul Consuelo din filmul MMXX
Bianca Cuculici pentru rolul Oana Pfeifer din filmul MMXX
Ilinca Manolache pentru rolul Angela Răducanu din filmul Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii
Cătălina Moga pentru rolul Vera din filmul Tigru
Prima opțiune Adelaida Prejoiu. Apoi însă m-am gândit că o contribuție decisivă la rol are ghidajului regizorului Cristi Puiu. Așa că am votat Cătălina Moga, pentru remarcabilele improvizații personale.
Cel mai bun actor în rol principal. Nominalizări:
Laurențiu Bănescu pentru rolul Bogdan din filmul Boss
Alex Calangiu pentru rolul Viorel Stănese din filmul Libertate
Niko Becker pentru rolul Dumitru din filmul Spre Nord
Soliman Cruz pentru rolul Joel din filmul Spre Nord
Vlad Logigan pentru rolul Alex din filmul Visul
Da, Niko Becker, intrat până peste cap în personaj, dar ar putea fi și Soliman Cruz, un artist al tăcerilor.
Cea mai bună regie. Nominalizări:
Bogdan Mirică pentru filmul Boss
Tudor Giurgiu pentru filmul Libertate
Cristi Puiu pentru filmul MMXX
Radu Jude pentru filmul Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii
Mihai Mincan pentru filmul Spre Nord
Totuși, Cristi Puiu. Rămâne un maestru al exploatării inteligente a fiecărui centimetru pătrat din cadru. Și al alegerii și conducerii inspirate a actorilor. Tehnicitate rece impresionantă.
Cel mai bun film de lungmetraj. Nominalizări:
Boss producător: Corneliu Porumboiu | România (42 KM FILM)
Libertate producători: Oana Bujgoi Giurgiu, Tudor Giurgiu | România (Libra Films)
MMXX producători: Dragoș Bucur, Dorian Boguță, Cristi Puiu, Anca Puiu | România (Block Media Management, Mandragora)
Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii producători: Adrian Sitaru, Ada Solomon | România (4 Proof Film, Micro Film)
Spre Nord producători: Radu Stancu, Ioana Lascăr | România (deFilm Production SRL)
Boss, o dezamăgire. După excelentul serial Umbre, Boss vine ca o autopastișă a lui Bogdan Mirică, în care e multă monotonie gen Corneliu Porumboiu (producătorul filmului), sublimată în manierism si plictiseală. Libertate, al lui Tudor Giurgiu, bine făcut, o reconstituire veridică a Revoluției “în bazin” de la Sibiu. Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii – o continuare mai subțire la Babardeală cu bucluc.
Spre Nord, al debutantului Mihai Mincan, a fost singurul film care m-a cuplat emoțional, dincolo de reflexele critice, de la prima până la ultima secvență. Mincan creează un spațiu cinematografic marcant, cargobotul cu taiwanezi, filipinezi și 2 români, care nu se uită. Personajele le-am perceput vii, soarta lor m-a interesat. Spre Nord vine în continuarea filmelor din selecția 2022, cu carne, cu poveste, cu personaje conturate, cum spuneam. Deci, Spre Nord.
Altfel, recolta 2023 mi se pare mai slabă.
În încheiere, vă rog sa-mi permiteți să acord și eu un premiu, Duda de Aur, creațiunii (film mi-e greu să-i zic) numită Mammalia. Rar am văzut o prostie mai mare.
P.S. Pentru cei care au întrebat, mai mult sau mai puțin agresiv, unde și când a fost publicat articolul subsemnatului despre sisteme homomorfice in procesarea datelor seismice, că de aia n-au putut să-l citească, precizez : Studii și cercetări de Geofizică, tomul 24, pag.21, Academia Republicii Socialiste România, 1986.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp