Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cui îi e frică. Coldea și Kovesi în slip?

Cristian Tudor Popescu

 • „Țările mici membre NATO din Europa să-și amintească faptul că au teritoriu mic și populație densă înainte de a vorbi despre lansarea de atacuri în profunzimea teritoriului rus”. Adicătelea, zice Putin, băgați de seamă că putem să omorâm mulți, la grămadă, dacă dăm în voi cu bombardeaua, eventual nucleară tactică. Replica mafiotului de la Kremlin vine după ce Stoltenberg și Borell, secretarul general NATO și șeful diplomației europene, au cerut statelor NATO să permită Ucrainei să lovească ținte militare de pe teritoriul rus cu arme furnizate de Occident. Solicitare cât se poate de firească: când rachetele rusești ucid tot ce mișcă în orașele și satele ucrainene, în primul rând civili, femei, copii, e absurd ca armata Kievului să nu aibă dreptul să atace în Rusia. 

Amenințarea măcelărească a lui Putin se adaugă nenumăratelor zborșiri „devastatoare” ale oficialilor Kremlinului la adresa Europei, în special a Europei de Est și Nord. În opinia subsemnatului, ele nu fac decât să reflecte faptul că Rusia nu mai poate susține multă vreme la intensitate mare războiul împotriva Ucrainei. Agresorii consumă oxigen cu răgete de intimidare când li se scurtează suflul.

Gălăgia amenințătoare este principala armă a Kremlinului, cu care urmărește două ținte în acest an de alegeri: 1) Să înspăimânte populația europeană 2) Să dea apă la moară partidelor ultranaționaliste anti UE care cer „să nu fie provocată Rusia”. La 2) contribuie și așa-zisele intenții de pace ale lui Putin vehiculate de Kremlin „pe surse”.

De fapt, e un test golănesc pentru cât de fricoși suntem.

• Limba română este și ea sub amenințare asiduă, dar nu de ruși, ci de ai noștri, mai exact de ale noastre madmuzele de televizor cu microfonul la cioc, și nu se dă cu bomba, ci cu subsemnatul. Aud la nesfârșit aceeași zicere despre cei chemați la DNA: cutare a dat sau o să dea cu subsemnatul. Aceasta este o expresie de argou, de limbaj de cartier, care nu are ce să caute într-o știre de presă pe o temă ce nu poate fi decât serioasă. Dar apucă-te să-i explici asta madmuzelei: o să se uite la tine ca râma-n piatră.

Iar Florin Piersic știți unde a fost în ultima vreme? A fost internat „pe secție”! „Pe secție”, în loc de „în secție”, este o schingiuire în formă continuată a limbii române mergând până la grotesc: imaginați-vi-l pe popularul actor, în stare gravă, pe acoperișul secției de terapie intensivă a spitalului.

Ca să nu mai vorbim de cuvântul „trafíc”, cu accent pe a doua silabă, care îmi zgârie creierul în fiecare dimineață, rimând cu: mic, firfiric, ibric, limbric... Iar subsemnatul, pentru această observație, urmează să fiu făcut „cocofic”, în ipoteza puțin probabilă, dacă nu imposibilă, că ar ști careva de prin televiziuni ce înseamnă...

• Chiar acum, pe ecranul televiziunii CNN-Voiculescu: „Dezvăluire: Coldea și Kovesi s-au întâlnit acum o lună pe iaht, la Monaco”. Mă roade o singură întrebare: dezvăluirea merge până la slip, la ambii?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult