Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cum a evoluat în timpul pandemiei afacerea Tort de Bezea, un business de nișă început pe Facebook

tortdebezea

Sunt multe business-uri care încep pe Facebook, dar destul de puține cele care reușesc să crească și apoi să facă față unei provocări așa de mari cum este pandemia. Tort de Bezea, atelierul de torturi și prăjituri pe care Simona Crăciun l-a deschis pe când avea numai 21 de ani, în București, face parte din a doua categorie. Afacerea a crescut pentru că a reușit să-și formeze o echipă, spune ea, dar ca să supraviețuiască contextului generat de pandemie a fost nevoie de ceva în plus: adaptarea rapidă și răspunsul prompt al comunității de clienții, atunci când le-a cerut ajutorul.

Astfel, nu numai că afacerea a continuat să funcționeze și niciunul dintre cei 15 angajați nu a fost trimis în șomaj tehnic, dar Tort de Bezea se pregătește acum să intre în zona de retail cu un produs creat chiar în pandemie.

„La 21 de ani ți se pare că orice munte e foarte ușor de urcat”

Înainte să-și deschidă laboratorul, Simona a lucrat în corporație și făcea torturi din pasiune pentru prieteni și pentru micile evenimente din familie. Dar treptat, lucrurile au evoluat și a început să tatoneze ideea pentru a vedea în ce măsură există o piață pentru această pasiune. Și pentru că există, a identificat și o nișă pe care să o testeze. 

„În 2015-2016, când am început, am intrat într-o industrie despre care nu știam nimic și aveam ca instrument doar pasiunea. Am observat că există o tendință de nișare a pieței, apăruseră atunci niște business-uri care ofereau produse specializate și ușor de reperat. Și așa am ajuns la blatul de bezea, care este și extraordinar de versatil și foarte delicios în multe combinații”, spune Simona.

Astfel, portofoliul de produse are aceeași bază – bezea cu sau fără nucă -, iar varietatea este dată creme și fructe, menită să satisfacă atât clienții care mizează pe clasic și preferă tortul de bezea cu mascarpone și fructe de pădure, ciocolată, nucă de cocos, fructul pasiunii, dar și pe cei tentați să încerce gusturi noi sau combinații inspirate de fiecare anotimp.

Începerea unui business la o vârstă la care mulți tineri se află poate abia la primul job nu i s-a părut o provocare. Sau poate tocmai de aceea. „La 21 de ani ți se pare că orice munte e foarte ușor de urcat. În afară de faptul că lucram foarte multe ore, de la 5 dimineața la 12 noaptea, de luni până duminică, și nu mai aveam viață personală, nu am simțit vreun obstacol. Mi-am făcut temele, am văzut de ce autorizații am nevoie și le-am obținut. Inițial am mers pe ideea de comenzi online, pentru că nu aveam banii necesari să deschid o cofetărie. Așa că am luat-o foarte ușor și nu m-am simțit copleșită în vreun fel. Business-ul a crescut organic și eu am învățat pe măsură ce el creștea”, explică Simona.

„Fără Facebook, Instagram și Uber, Tort de Bezea nu ar fi existat”

Povestea Tort de Bezea a început într-un mic laborator din Dorobanți, unde Simona a găsit un spațiu cu o chirie mică. La început lucra singură, folosea Facebook și Instagram pentru promovare, și Uber pentru livrare, companii fără de care business-ul ei nu ar fi existat. Lucrurile însă au evoluat rapid și până la sfârșitul lui 2016 angajase deja două persoane. Și abia atunci au început provocările, spune ea. Pentru că în momentul în care ai angajați ești responsabil de viața acelor oameni.

În primăvara lui 2017 a fost nevoie de un laborator mai mare și s-au mutat, iar în 2019 a deschis prima cofetărie Tort de Bezea, pe strada Roma. Acum se pregătesc pentru o nouă mutare a laboratorului, într-un spațiu și mai mare, decizie amânată de anul trecut. 

Investiția inițială a fost în jurul a 5.000 de euro, dar de-a lungul anilor a ajuns la 80.000-100.000 de euro.

„Suntem optimiști. Dacă am trecut de pandemie, nu știu ce poate veni mai rău”

Planurile Tort de Bezea pentru 2020 au fost înghețate, pentru că singurul obiectiv în noul context nu putea fi decât supraviețuirea. Business-ul s-a dezvoltat pe trei linii – clienți persoane fizice, companii și evenimente -, și pentru că nu ar fi putut rezista decât 4 luni fără venituri, Simona și colegele ei, Teo și Gabi, trebuiau să găsească rapid noi modalități de a ajunge la clienți.

„La început a fost un pic de panică, pentru că nu știam cât va dura și cum se vor schimba lucrurile. Dar noi avem o comunitate destul de mare de clienți, atât companii, cât și clienți persoane fizice, care, după ce am trimis un email în care i-am rugat să ne susțină, au cumpărat vouchere și au început să comande torturi pentru ei, familie, prieteni, și chiar colegi de birou (...) Cred că în perioada asta fiecare dintre noi a protejat companiile pe care le știa și pe care nu voia să le lase să moară ”, spune Simona.

Răspunsul comunității de clienți, care a validat astfel munca Simonei și a echipei ei din toți acești ani, și faptul că aveau deja infrastructura necesară să preia comenzi și să facă livrări la domiciliu, a permis business-ului să treacă peste o perioadă dificilă. Lucru care a presupus însă mai multă muncă într-un context marcat de riscuri pe care toți angajații și le-au asumat.

În paralel, portofoliul de produse a fost adaptat la noua realitate: torturi mai mici pentru petreceri și întâlniri mai restrânse, pachete gândite pentru a putea fi trimise acasă, precum și un kituri pentru prepararea unui tort de bezea acasă, pe care unele companii le-au folosit pentru a organiza teambuilding-uri pe Zoom. Tort de Bezea a intrat și pe aplicațiile de livrare la domiciliu, chiar dacă, în general, o astfel de măsură nu îți poate aduce profit.

„Managerii le trimiteau torturi sau alte pachete membrilor echipei, și chiar colegi între colegi. Pentru că munca de acasă duce la diluarea relațiilor și atunci e nevoie să menții cumva legătura. (…) Ne-am adaptat produsele, pentru nu știam dacă și cât buget vor mai avea companiile, și am oferit posibilitatea de a obține un impact mare cu costuri minime, pentru că toți au apreciat un astfel de gest”, spune Simona. 

Pentru 2021 planurile sunt mai degrabă precaute, chiar dacă Simona se declară optimistă și spune că nu știe ce altceva i-ar putea pune la pământ, dacă au reușit să treacă peste primul an de pandemie. În afară de mutarea în noul laborator, care ar fi trebuit să aibă loc în vara anului trecut, planurile de extindere a business-ului vizează intrarea pe un segment de retail, cu kitul pentru prepararea tortului de bezea acasă.

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? O echipă.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? Cred că aici există niște oportunități pe care nu le ai în foarte multe țări. În sensul că, dacă vrei să pornești ceva, e relativ ușor. Nu cred că aș fi putut să deschid un laborator în Londra cu 5.000 de euro.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? Până acum nu. Am avut zile în care am fost la limită, dar a doua zi o luam de la capăt.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? De când am început, am mers pe ideea că acesta îmi este drumul și vor fi suișuri și coborâșuri. Am trecut prin momente grele, dar asta nu mi-a afectat starea de spirit. Mă simțeam gata de orice. Știam că indiferent de situație o să găsesc soluții și o să merg mai departe. Am avut mare încredere că proiectul o să crească.

Ce este antreprenorul? Cel care are o viziune și își duce mai departe ideea alături de o echipă.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția inițială: 5.000 de euro

Număr de angajați: 15

Timp de recuperare a investiției: în câteva luni

Cifra de afaceri 2020: 2 milioane lei

Profit: 10-15% 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Alt advertorial nesemnalizat. Păi pot și eu să zic aici că îmi iau tortul de bezea de la PROSPERO, ori CODRINA, ambele cu produse de foarte bună calitate (și un pic mai scumpe decît în alte părți, evident)... și că nu mă bazez pe feisbuc, unde nu pot gusta, vedea, mirosi produsul real.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult