Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum ne-a dat Curtea Constituțională înapoi libertatea. Libertatea de a ne infecta

Glugă covid

Foto: Guliver Getty Images

„Curat constituțional!” Mi-a fost dat să aflu enunțul acela simplu și deplin în înțelesul său la ceva vreme după ’90. Enunțul despre care vorbesc se referă la libertate și la libertăți. Pe vremea „de dinainte” vorba asta nu însemna mare lucru. Dacă ați trăit vâltoarea, beția și traumele lui decembrie ’89, cu siguranță veți fi gustat din plin bucuria libertății. Eu unul am plutit de-a dreptul atunci. Încet, încet, lucurile s-au mai potolit și am început să deschidem ochii. Eu unul descopeream că mi-a fost dat să trăiesc o altă viață, cu alte coordonate. Fundamental mi s-a părut, dincolo de multele aspecte noi, libertatea. După beție, aflam că „libertatea mea se termină acolo unde începe libertatea altuia”. Nimic mai simplu, nimic mai natural. Principiul firesc al coexistenței cu acel „altul”. Similar, se aplică perfect și la ceea ce se cheamă drepturile individului.

Astăzi încerc să mă dumiresc cum funcționează acest principiu de facto. Strict raportat la situația momentului: pandemia. Nu sunt dintre cei care neagă existența virusului, nici nu cred că cineva, persoane sau grupuri interesate în vreun fel, exagerează proporțiile fenomenului. Ba dimpotrivă, mă tem că ce e mai rău abia începe. 

Ieri Curtea Constituțională a României s-a pronunțat asupra drepturilor persoanelor care, nefericit, s-au infectat cu acest virus. Știți despre ce e vorba, asimptomatici, purtători ai virusului și, ce e mai grav, surse cu potențial major de infectare pentru alte persoane. Curtea a stabilit că internarea acestor pacienți fără asentimentul lor nu este constituțională. Prin urmare, dacă nu vor tratament și internare, sunt liberi să plece. Pot prezuma că sunt posibilități destule ca o bună parte dintre ei să infecteze alte persoane. O discuție despre rata de contaminare este inutilă, nu-i așa?

Sigur că pot admite temeinicia deciziei Curții. Mărturisesc că am tendința să asimilez noțiunea cu bunul simț. Tocmai de-aia am credința că o lege care sfidează bunul simț este o lege proastă. Indiferent de argumentele care par, conjunctural, să o justifice, legea care contravine bunului simț va genera efecte negative și va conduce la decizii injuste.

Decizia Curții m-a debusolat.

Tot privind din poziția mea de individ din stradă încerc să înțeleg ce mama naibii e Curtea asta! Garantul cui? După nume, ar fi al Constituției. După sens și bunul simț, ar fi al drepturilor individului. Or, mai degrabă, a unei comunități de indivizi.

Din perspectiva deschisă de hotărârea Curții m-aș putea întreba care ar fi poziția cetățeanului Popescu. Popescu ar putea avea 50, 65 sau 80 de ani și, cum ziceau doctorii, comorbidități. Altfel spus, dacă Popescu are ghinionul să capete virusul, șansele de a depăși boala nu sunt grozave. Pot să garantez că în calea oricărui pacient asimptomatic „eliberat” din spital (ghilimelele sunt doar ca să marchez absurdul conceptului, altminteri judecătorii curții exact asta sugerează prin decizia lor, o detenție) se vor găsi destui cetățeni Popescu. Oameni cărora decizia Curții le-a creat o gravă nedreptate, practic a generat un atentat la fundamentalul drept de a trăi al cetățenilor Popescu. 

Poate Curtea are dreptate. Poate, de fapt, apără un principiu. Acela care spune că dreptul celor mulți nu poate anula dreptul celor puțini. Poate că ar trebui nuanțat principiul, în acest caz. Pentru că, iată, e posibil ca un principiu sănătos în vremuri normale să devină nerelevant și dăunător în situații de excepție.

Dar, mai ales, pentru că dreptul fiecărui pacient asimptomatic eliberat din spital încalcă dreptul la sănătate și la viață al fiecărui cetățean Popescu.

Poate că majoritatea din Parlament va avea destulă minte și bun simț încât să nască o lege, acea lege invocată în decizia Curții. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ca si autorul, nici eu nu cred ca cineva, persoane sau grupuri interesate in vreun fel, exagereaza proportiile fenomenului pandemiei COVID-19. Doar nazistii si bolsevicii s-ar putea sa gandeasca la jocul unor oculte masonice care sa ne sperie pe noi, oamenii de rand, cu pandemia.. Pandemia gripala este reala si probabil va fi urmata de alte pandemii care au mai bantuit omenirea precum ciuma bubonica, paralizia infantila, varsatul de vant, holera, malaria, etc. Sa ne rugam Domnului sa nu ne loveasca si pe noi cum i-a lovit pe egipteni pe vremea Bibliei.
    • Like 0
  • Frica de moarte a omului este lucru firesc. SARS Covid 19 apare spontan in comunitati izolate si fara vector purtator venit de prin alte parti, Mai rau, virusologi de renume spun asa...Nu stim nimic despre acest virus. Concret, toata lumea bajbaie, asa sa folosit termenul de asimptomatici acolo unde majoritatea specialista in materie ajunge sa nu stie ce sa mai creada. Asta inseamna ca ar putea sau nu sa transmita infectia pentru ca nu se stie sigur daca au fost sau nu infectati. Poate ar fi cazul sa va informati inainte de a sugera masuri aberante. Nu de alta dar pana si in filmele americane scenariile sau rezumat la a arunca bomba nucleara asupra celor confirmati ca infectati si nu asupra celor asimptomatici.
    • Like 1
  • Doamne ce manipulare.... cand toata lumea civilizata impune IZOLAREA LA DOMICILU pentru pozitivii asimptomatici sa scrii un articol care regreta lipsirea de libertate cu forta... Cred ca si Stalin v-ar admira sincer
    • Like 1
  • Zilnic se produc accidente de circulație soldate cu morți și răniți.
    Unele din cauza unor șoferi inconștienți, altele din neatenție, altele din necunoașterea codului rutier.
    Cum putem stopa acest măcel de pe șosele? Aidoma cu stoparea răspândirii pandemiei: închiderea circulație autovehiculelor. Accidentele vor scădea la zero!
    O să spuneți că nu există similitudini cu răspândirea pandemiei...
    Cine trebuie sa fie protejați de virus? Populația care suferă de boli cronice (așa zisele comorbiditati).
    Ce fac fac guvernele tuturor țărilor? Se ocupa de protejarea populației active, acei asimptomatici, care nu au boli cronice. Bolnavii cronici sunt protejați prin ținerea la distanță de spitale!!!

    Oare ce vom face in fiecare iarnă, când începe o epidemie de gripă? Oprim economia și ne baricadăm în casă pentru 4-5 luni?
    • Like 3
    • @ Dan Cucuet
      corne check icon
      nu e vorba despre similitudini, stimate domn, ci despre premise corecte care sa duca la un rationament valid. nu, nu exista, dar asta nu v-a impiedicat sa emiteti aberatia.
      • Like 3
    • @ Dan Cucuet
      Corect bine gândit!
      • Like 0
  • Indiferent de partizanatul Curtii, trebuie admis ca in Romania nu exista o legislatie in ceea ce priveste situatiile de urgenta. Reglementarea acestora se face dupa o ordonanta data de pe vremea "mineriadei" din 1999. Ar trebui ca Parlamentul sa "produca" un set de legi organice, coerente, adaptabile pentru mai multe tipuri de urgente, in care sa reglementeze aceste situatii mai speciale.
    • Like 1
    • @ Alexandru Amaricai
      Delia MC Delia MC check icon
      Like.
      1.Cu completări: starea de urgență a fost și pe aiurea prost definită. Dar acolo nu s-au luptat forțele politice jucând la alba-neagra sănătatea oamenilor ci au pus umărul împreună. Este timp după, de rivalități politice.
      2. Care parlament? Cel psd, susținut de CCR, care așteaptă la colț să-i mai muște pe peneliști? Sper, în al 13-lea ceas, românii să se trezească și să realizeze că psd NU vrea binele oamenilor. Vrea doar binele oamenilor lor. Psd vrea ciolanul și cașcavalul, punct. Și pentru asta calcă pe cadavre. Speculează nemulțumirea oamenilor și vine cică în întâmpinare. Când Ioneasca de la 2 ori Popescu de la parter vor fi murit de covid se vor convinge. Asta dacă nu li se va spune la A3 că de fapt guvernul a fost de vină.
      3. Aparent foarte corect. Și corect mai ales în vederea eliberării paturilor din spitale pentru cei cu simptome, că tot sunt din ce in ce mai mulți. Dar într-o țară unde oamenii sunt conștienți că infectarea lor asimptomatică poate însemna pentru alții moartea. Unde asimptomaticul chiar stă acasă și nu iese brambura prin magazine ori terase că tot s-au deschis.
      Sper măcar să se respecte acea condiție ( să aibă acasa la dispoziție o cameră unde să stea singur) și să fie controlați. Altfel e de rău.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult