Foto Xinhua/Avalon.red / Avalon Editorial / Profimedia
La începutul epidemiei provocate de coronavirus, țările dezvoltate (Uniunea Europeană și America de Nord) nu au luat în serios potențialul acestui virus și ca urmare, pregătirea inițială a fost redusă. De exemplu, în timp ce China bloca regiuni întregi, bursele globale înregistrau noi maxime istorice. Apoi, în martie, criza a izbucnit violent în Italia, iar apoi s-a extins rapid în întreaga Uniune Europeană. Două săptămâni mai târziu a izbucnit în Statele Unite. Însă rata de deces a fost mult mai mare decât cea raportată de China. De aici și panica declanșată pe piețele financiare. Și măsurile extrem de agresive de distanțare socială introduse de țările dezvoltate.
Panica creată, cumulată cu măsurile de închidere a economiilor, au potențialul de a schimba permanent comportamentul indivizilor și al companiilor. Prin urmare, din această criză, economia va ieși schimbată. În ceea ce privește modul de a consuma, de a călători și de a munci.
O perioadă transportul de persoane, în special cel aerian, turismul și industria ospitalieră vor fi puternic lovite. Aceste sectoare vor rămâne blocate până ce un tratament eficient sau un vaccin împotriva acestui virus va fi disponibil și ușor accesibil.
Data fiind panică creată de coronavirus și frica de a ieși în locuri aglomerate, această criză este și cel mai mare experiment de muncă de la distanata (work from home). Companiile încearcă să găsească soluții și, ceea este foarte important, inovează pentru a-și continua activitatea în situația unei mobilități extrem de reduse a angajaților, cauzate de restricțiile impuse de autorități.
Deși, anterior acestei crize, soluțiile tehnice pentru lucrul la distanță existau, acestea necesitau investiții semnificative din partea companiilor (servere, laptopuri pentru toți angajații, soluții de comunicare, soluții de securitate), investiții pe care multe companii nu erau dispuse să le facă dintr-odată. Însă criza a forțat toată economia (atât sectorul privat, cât și cel public) să se adapteze muncii remote și să realizeze investițiile necesare.
Însă aceste soluții vor avea un impact puternic asupra organizării muncii în viitor. Forțate de împrejurări, companiile vor inova și vor face investiții pentru facilitarea lucrului de la distanță. De exemplu, deja au apărut pe piață soluții foarte performante de comunicare, iar acțiunile companiilor care le oferă (de exemplu Zoom) ating noi maxime istorice.
Iar aceste investiții realizate în lucrul de la distanță vor fi utilizate și ulterior crizei. Prin urmare se va schimba fundamental modul de a munci.
Această evoluție va fi accelerată, la nivel global, și de noile reglementări ce vor fi introduse de către autorități. Ulterior unei crize financiare, autoritățile vin cu reglementări suplimentare. Dacă în crizele precedente reglementările erau îndreptate spre instituțiile financiare, în criza curentă (care nu a pornit din vreo piață financiară, ci de la un virus) reglementările vor privi întreaga economie. Și anume modul de a munci, de a consuma și de a călători. Astfel, probabil vor fi impuse reguli de distanțare la locurile de muncă, în transportul de persoane și în locurile publice (magazine, săli de spectacol, restaurante). Iar implementarea noilor cerințe va costa, ceea ce va face mai ieftină utilizarea mediului online (cumpărături online, servicii de streaming, remote working), infrastructura în acest sens fiind deja implementată.
În ceea ce privește munca remote, aceasta va aduce companiilor economii semnificative: reducerea chiriilor plătite pentru închirierea de spații pentru birouri, reducerea cheltuielilor cu utilitățile. De asemenea, și pentru angajați acest mod de lucru va însemna un câștig: reducerea timpului petrecut în trafic, reducere cheltuieli de transport.
Vor fi afectați negativ cei care dețin și închiriază clădiri de birouri, companiile de transport și localurile. Însă și în cazul acestor sectoare, în timpul acestei crize, multe companii au inovat și și-au reorintat activitatea către catering, livrări, logistică.
O altă direcție în care se va investi masiv este automatizarea proceselor și fluxurilor de producție, astfel încât să fie cât mai puțină nevoie de intervenția umană la fața locului, iar producția să se realizeze în condiții de distanțare socială.
Creșterea gradului de automatizare va fi accentuată și de relocarea producției. Criza actuală a arătat riscurile la care se supun companiile multinaționale în cazul dependenței de un singur furnizor (în general China). Este de așteptat ca o parte din producție să fie mutată în alte țări, însă dat fiind costul mai ridicat al muncii, noile facilități de producție vor avea un grad de automatizare ridicat, tehnologia fiind deja disponibilă.
Prin urmare, companiile de tehnologie care oferă soluții de cloud, de comunicație și de automatizare vor fi avantajate de noul mod de a munci și de a produce.
De asemenea, modul de a face cumpărături se va schimba fundamental. Se va pune accent pe comerțul online în detrimentul mall-urilor. Investițiile companiilor de comerț online și ale celor de curierat și logistică probabil vor merge până la asigurarea unei livrări a bunurilor cât mai automatizate, cu cât mai puțină intervenție și contact uman. De exemplu, compania Amazon are un asemenea proiect pilot, de executare a livrărilor cu ajutorul dronelor. Ca o dovadă a schimbării comportamentului de consum către comerțul online, acțiunile Amazon – compania reprezentativă a comerțului online – au crescut în timp ce piața scădea abrupt, din cauza panicii create de coronavirus.
Această criză a dat și o lovitură puternică conceptului (și curentului) de sharing economy. Distanțarea socială impusă de legislație sau autoimpusă lovește acest sector, în special în ceea ce privește transportul de persoane, (ex. Uber) și închirierea pe termen scurt (ex. Airbnb). De exemplu, în condițiile epidemiei, este mai precaut să utilizăm propriul autoturism pentru transport. Bineînțeles, și industriile clasice: companiile de taximetrie și hotelurile sunt la fel de afectate.
Tehnologizarea va afecta și modul de organizare a sectorului public. Forțate de regulile de distanțare sociale, instituțiile publice vor implementa soluții de a oferi servicii publice (ex. plăți de taxe, eliberare de documente) prin intermediul mediului online. Iar acest trend va avea două efecte conexe: reducerea evaziunii fiscale și reducerea nevoii de personal în sectorul public.
Toate aceste schimbări vor avea un efect profund asupra pieței muncii. Ca urmare a acestor evoluții, se va modifica cererea de forță de muncă din partea angajatorilor, însă, la nivel structural, șomajul va rămâne mai ridicat și ulterior ieșirii din criză.
De asemenea, aceste transformări și investiții în infrastructura de lucru remote creează premisele trecerii la nivelul următor. Care ar putea fi acela? Compania distribuită.
Cum lucrul la distanță devine o obișnuință, iar prezența fizică la birou a salariatului nu mai este necesară, atunci unei companii ar putea să îi fie indiferent dacă angajează o persoană care locuiește în același oraș în care își are sediul compania sau în altă locație, chiar altă țară. În această abordare, compania are instantaneu acces la mult mai mulți potențiali candidați pentru o anumită poziție. Mai mult, dacă acea companie își are sediul într-un oraș considerat scump, atunci salariile pe care le plătește sunt ridicate. Angajând, prin intermediul muncii remote candidați din alte orașe, unde nivelul de salarizare este mai scăzut, își poate reduce în acest mod cheltuielile salariale.
În același timp, pentru persoanele bine pregătite se deschide o piață mult mai mare. Nu vor fi nevoite să se mute în alt oraș (sau țară) pentru o slujbă mai bine plătită.
Iar piața muncii devine astfel mai eficientă.
Având în vedere numărul ridicat de români care muncesc în străinătate, acest trend ar favoriza România. Lucrul remote le va permite românilor care în prezent lucrează în străinătate să petreacă mai mult timp în România și implicit să consume mai mult în România. Cu efecte asupra creșterii economice.
Iar un tot mai probabil val doi al pandemiei nu va face decât să accentueze aceste trenduri.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Multi viseaza numai roboti si drone care sa ne faca treaba si noi sa stam acasa si sa ne uitam la filme pe Netlflix - bineinteles filme cu roboti pentru ca nu stiu cum poti sa faci un film cu actorii stand acasa.
Da, va creste procentul de persoane care vor lucra de acasa, dar nu semnificativ si nu va crea o revolutie pe piata muncii. In ciuda euforiei din timpul pandemiei si a falsei impresii ca toti ne-am digitalizat pentru ca stim tinem un video-call in realitate in afara de cumparaturi de laptop-uri la suprpret datorita cererii mari si ceva licente de software, nu s-a investit extraordinare de mult.
In plus, multe firme sunt destul de mult in urma din punct de vedere digitalizare si nu neaparat dornice sa investeasca foarte mult bani.
Revenind la mirajul lucrului de acasa, chiar si in timpul pandemiei, la noi maxim 20% din angajati au lucrat de acasa. Si deasemenea vor fi in continuare job-uri sau meserii esentiale care nu se vor putea lucra de acasa:
- fabrici de produse alimentare - chiar daca de maine toti de facem paine de acasa si falimenteaza brutariile, faina tot intr-o fabrica se produce
- industria in general
- servicii publice
- servicii sanitare
- utilitati
- comert (chiar si cel on-line are nevoie de foarte multi oameni care sa pregatesca si sa livreze marfa. Uitati de hipstereala cu drone care iti lvreaza pe balcon sau direct in frigider)
- industria de ospitalitate
De aceea nu cred ca trebuie sa schimbam de dragul schimbarii si sa nu ne credem mai avangardisti decat trebuie. Ne lipsesc atat de mult lucruri esentiale si fundamentale in aceasta tara ca sa fie functionala. Prin urmare eu zic sa ne rezolvam problemele "analogice" si dupa aceea sa visam la "digitalizare".
"filme pe Netlflix - bineinteles filme cu roboti pentru ca nu stiu cum poti sa faci un film cu actorii stand acasa" _ https://www.netflix.com/be-en/title/80174608