Ecranele noastre, de la televizoare la laptopuri, de la smartphone-uri la panourile publicitare sunt monopolizate de dezbaterile zilei- BEC, CCR, lansări, candidaturi blocate, scandaluri în Parlament, Tik-Tok, politicieni, mănuși de box, campanii și alegeri.
Într-o altă Românie, aflată pe o axă imaginară a timpului înaintea vremurilor pe care le trăim, la ultimele etaje ale uneia dintre cele mai cunoscute clădiri turn din București se dezbatea intens, săptămâna trecută, despre o nevoie punctuală pe care o resimt și oamenii, dar și companiile private. Nevoie pe care probabil că o simte și statul român, însă o abordează în pași de melc: digitalizarea serviciilor publice și educarea digitală a cetățenilor săi.
Dacă mediul privat a adoptat rapid soluțiile digitale, administrația publică rămâne captivă în procese birocratice învechite. Aproape jumătate dintre români (49%) percep ritmul digitalizării instituțiilor de stat ca fiind prea lent, iar principalele bariere identificate sunt competențele digitale scăzute ale angajaților statului (37%), corupția și interesele politice (36%). În același timp, 51% dintre cetățeni nu folosesc platformele digitale publice, fie din cauza temerilor privind securitatea datelor, fie din cauza dificultăților tehnice întâmpinate.
„Digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci soluții care simplifică interacțiunea cu administrația, sprijină antreprenoriatul și cresc nivelul de educație digitală. România are un potențial imens, dar fără o strategie coerentă și o implementare eficientă, decalajele se vor accentua. Digitalizarea trebuie să fie un instrument care simplifică viața cetățenilor, eficientizează relația cu statul și crește competitivitatea economică. Noi credem că, dacă goana după date este noua goană după aur, România are un avantaj unic în regiune: 25 de milioane de cetățeni, acasă sau în diaspora – un atu care ne poziționează peste orice altă națiune din zonă.
Acest potențial ne oferă dreptul și responsabilitatea de a avea ambiții serioase pe termen lung. Astăzi ne dorim să urcăm din ultimele poziții în clasamentele Decadei Digitale, dar, cu o strategie clară și resurse bine direcționate, România poate aspira la un rol de lider în Europa Centrală și de Est în următorii 5-10 ani.”, declară Robert Berza, Director Executiv al Edge Institute (n.r. Robert Berza, a ocupat, până în aprilie 2024, funcția de CEO al retailerului de modă Fashion Days, parte a eMag).
Boardul Edge Institute reunește experți din diverse domenii, printre care Bogdan Axinia (Director General al eMAG Ventures), Cosmin Alexandru (consultant leadership și fondator Teamology), Diana Stafie (fondator al FutureStation), Dragoș Stanca (antreprenor tech, investitor în digital media și web3, fondator UPGRADE 100), Elisabeta Moraru (Country Director Google), Iulian Stanciu (Președinte executiv eMAG), Mihai Matei (CEO Essensys Software & Vicepreşedinte Concordia), Oleg Roibu (Group General Counsel, eMAG), Răzvan Rughiniș (profesor universitar la Universitatea Politehnică din București și co-fondator al Innovation Labs), Sergiu Manea (CEO Banca Comercială Română) și Victor Guzun (consultant în transformare digitală și fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia). Acești profesioniști vor contribui la misiunea institutului de a accelera digitalizarea României, combinând expertiza din tehnologie, economie, banking și media.
„Statul român este de fapt un furnizor de servicii pentru 25 milioane de oameni şi are 100% market share. Aș vrea să începem de aici. Deci ce aștept de la statul român este să înțeleagă asta. Că statul român e sub forma unei administrații centrale sau a unei administrații publice locale, în definiția largă a statului, repet, e un furnizor de servicii, cu 25 de milioane de clienți, 100% cotă de piață”, a declarat Sergiu Manea, CEO al BCR la eveniment. „Digitalizarea este un instrument menit să crească satisfacția cetățeanului, în contextul în care discutăm. Sau digitalizarea se poate întâmpla într-un mod dezordonat - vezi folosirea fără - în opinia mea - foarte mult discernământ - la nivel macro mă refer – discernământ la nivel macro, a diferitelor produse de influențare în masă sau fragilitatea pe care o arătăm în fiecare zi când devenim victime ale crimelor cibernetice. Este o digitalizare dezordonată a societății. Noi la Edge suntem un think tank care are cetățeanul în centrul său. (...) Digitalizarea și ce se întâmplă în tehnologie astăzi reprezintă o oportunitate uriașă pentru România să ardă poate zeci sau sute de ani de etape”, crede Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.
„Lucrurile trebuie să fie foarte transparente. Transparente înseamnă să îi spui omului ce faci cu datele, ce se întâmplă în continuare. Serviciile să fie disponibile transfrontalier. Mai ales în România, unde avem o diasporă numeroasă, în care oamenii de multe ori pierd legătura cu ce se întâmplă acasă și vedem diaspora tradițională că votează împotrivă. Votează împotrivă și este nemulțumită de serviciile statului. Așa cum a spus Sergiu Manea, statul are 100% marketshare de aceste servicii digitale. Oamenii consideră că statul nu și împlinește rolul de a oferi servicii pentru cetățean. Digitalizarea este ușor de făcut şi poate ajuta să lege și să rezolve problema acestor falii din societate şi acestor oameni care au fost lăsați deoparte” a spus Iulian Stanciu, președinte și acționar al eMAG.
„Generaţia cu expertiză trebuie să încurajeze o generaţia de azi care are mari ambiții. Aceşti tineri se iau la bătaie cu oameni cu experiența lui Radu Georgescu - antreprenor de mare succes în România. El mi-a spus nu sunt obișnuit să discut cu oameni care se consideră egali cu mine. Acest tip de ambiție trebuie hrănit, trebuie încurajat. Dacă la 20 de ani nu crezi că schimbi lumea, o să fii o persoană cinică înainte de a atinge 40. Au nevoie să-i sprijinim. Chiar dacă ni se par naive ideile lor, să le dăm încredere. De multe ori, chiar şi o idee care s-a mai încercat într-un alt context tehnologic, într-o altă piață, poate să creeze un alt impact”, crede Răzvan Rughiniş, membru în boardul Edge Institute, şi prodecan la Facultatea de Automativă şi Calculatoare, Universitatea Politehnica din Bucureşti.
Când ne autoevaluăm în privința competențelor digitale, ne place să credem că suntem la un nivel mediu de 3,4 pe o scală de la 1 la 5. Ne vedem suficient de pricepuți în ale digitalului, dar cei mai mulți dintre noi nu depășim etapa consumului de conținut „distractiv”. Internetul este folosit preponderent pentru socializare și divertisment- 77% dintre români sunt activi pe rețele sociale, iar 76% urmăresc videoclipuri online.
Cifrele au reieșit în urma unei cercetări IPSOS, realizată în a doua jumătate a anului 2024, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, 18+, format din 1500 de respondenți. Studiul a fost realizat pentru Edge Institute, un think-thank ce și-a asumat o misiune foarte provocatoare odată cu lansarea, care a avut loc săptămâna trecută în București. Grupul de experți vrea să sprijine tranziția digitală a României, astfel încât în următorul deceniu țara să atingă nivelul mediu al Uniunii Europene în "Decada Digitală"/DESI, un program care măsoară anual gradul de digitalizare al statelor membre.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.