Rețineți logica suveranistă: să fii român e o virtute, până în momentul în care refuzi să faci poză cu „Călinache”. Munca românească e sfântă, până spune „Nu, mulțumesc”

sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Prima ușă: fabrica de mobilă Marcomovas din Vaslui. Vizita era trecută în program, între 12.30 și 13.00, ca la carte. N-a mai avut loc. Administratorul, Ion Marcu, a explicat de ce: colectivul fabricii nu e de acord cu vizita și nu înțelege de ce a fost prins în acest program. Nu patronul. Salariații. Oamenii care fac mobilă românească, în România, pentru bani românești. Adică fix cei despre care se ține discursul au spus că nu vor.

A doua ușă: Episcopia Hușilor. În program figura și o oprire la o biserică. Episcopia a transmis că nu aprobă organizarea de întâlniri politice în lăcașuri de cult. Nu e o poziție îndreptată împotriva cuiva anume; e regula. Dar când te prezinți drept apărătorul credinței împotriva unei lumi decăzute, e incomod ca tocmai instituția credinței să-ți spună că altarul nu e scenă.

A treia ușă: primarul comunei Dobrovăț, județul Iași. Circulaseră pe grupuri de Facebook anunțuri cu transport gratuit cu autocarul către obiectivele din program. Primarul Cătălin Martinuș le-a spus oamenilor, pe un grup local, că autocarele acelea nu vor ajunge la Dobrovăț și că cine vrea să-l întâlnească pe fostul candidat o poate face pe cont propriu. Apoi a adăugat o propoziție care merită reținută: mereu a considerat că nu e în serviciul unui partid, ci al oamenilor. Cea mai limpede lecție de administrație publică din tot weekendul a venit de la un edil de comună.

Deci: munca, Biserica, autoritatea locală aleasă. Trei instituții invocate la fiecare discurs suveranist. Toate trei au spus nu. Și aici începe partea interesantă: ce se întâmplă cu ele imediat după.

Un consilier local AUR din Murgeni a anunțat public că boicotează fabrica. „Ați ales să refuzați vizita. Eu aleg să nu mai cumpăr.” A ținut să precizeze că nu are nimic cu angajații și că respectă munca fiecăruia, deși tocmai angajații fuseseră cei care refuzaseră. Sub postare, comentariile au pus întrebarea evidentă: nu muncesc români acolo? Postarea a fost apoi ștearsă sau restricționată.

Rețineți logica. Un partid care de ani de zile ne explică să cumpărăm românește cere să nu cumpărăm de la o fabrică românească, dintr-un județ sărac, pentru că muncitorii ei nu au vrut o fotografie cu Călinache. Cumpărați românește, dar nu de acolo. Susțineți producătorul autohton, dar nu pe ăla. Munca românească e sfântă, până în clipa în care spune: „Nu, mulțumesc”.

Nu e o inconsecvență. E chiar principiul, văzut din spate. În suveranismul acesta, „român” nu e o categorie economică sau națională. E un statut care se acordă și se retrage. Fabrica din Vaslui era producător român sâmbătă dimineața. Sâmbătă la prânz nu mai era. Nu s-a schimbat nimic la ea: nici utilajele, nici angajații, nici locul unde plătește impozit. S-a schimbat un singur lucru. A spus nu.

Și mai e ceva, care închide cercul. La mănăstirea Dobrovăț, unde autocarele nu au mai venit, l-a întâmpinat totuși un preot, care i-a oprit mașina și i-a întins o cruce mare. Ziarul de Iași a verificat la Mitropolie: omul nu slujește acolo și nu e arondat Arhiepiscopiei Iașilor. Ar putea face parte din anturajul vizitatorului. Printre cei care l-au primit, s-au numărat și protestatari cunoscuți din Iași, prezenți la manifestări pro-ruse.

Asta se întâmplă când ți se închid ușile una după alta: îți aduci tu de acasă ce nu ți se mai dă. Fabrica te refuză, aduci muncitori. Episcopia te refuză, aduci preot. Mulțimea nu vine, o aduci cu autocarul. Ai tot decorul, în afară de instituțiile reale care ar fi trebuit să-l populeze.

Ce am văzut weekendul trecut nu e un turneu ratat. E un test de loialitate aplicat unei țări întregi, cu rezultate parțiale. Muncitorii din Vaslui au picat testul. Episcopia Hușilor a picat testul. Primarul din Dobrovăț a picat testul. Ceea ce, în limba română normală, nu veche, se traduce simplu: și-au făcut treaba.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp