Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Dacă am furat împreună…

Grindeanu 2025

Foto: Profimedia

Zic domnii de la PSD că trebuie să fim responsabili. Ne sugerează că e bine să punem și noi țara pe primul plan și să renunțăm fiecare la câte puțin ca să scoatem România din groapă. Ne îndeamnă la solidaritate și altruism. Așa că, dacă câștigăm un pic mai bine decât media, ar trebui să dăm țării ce e în plus, ca țara să iasă din mocirlă și să strălucească precum soarele… Vai! Oare de ce mi-am amintit acum de Călin Georgescu? De promisiunile pe care Georgescu le făcea poporului de pe Tik Tok? Nu tot asta voia și el? Să ia de la bogați și să dea “țării”? 

Și îl privesc acum pe Grindeanu și îl văd pe Georgescu și îmi dau seama că, undeva, trebuie să fie o cheie în povestea asta, dar nu îmi dau seama exact unde. E ca și cum PSD ar fi un partid extremist care și-a propus să jefuiască până la capăt poporul român și poporul român ar trebui să accepte asta pentru că își iubește țara. Sau poate am furat împreună…

Poate împreună am mers la Monaco cu jet-ul privat de la Nordis și am savurat șampania Moet, discutând despre cele mai recente ieșiri în clubul exclusivist unde ne petrecem fiecare sfârșit de săptămână.

Tot împreună am mâncat caviar și ne-am distrat la evenimente de fițe, aranjând în stilul combinator de la Buzău contracte de statul, din care să ne iasă și nouă niște parandărăt. Că știți cum e… Când nu ai bani de doi piloți, îți conduci singur avioanele și asta nu e mereu confortabil. De asta trebuie să ai tot timpul bani de doi piloți. Măcar.

Tot împreună am luat și șpăgile alea pe care le ascundeam prin portbagajul mașinii, în capacul oalei de ciorbă pe care încă o mai primim de pomană de la părinți. Da, ca domnul Dumitru Buzatu, exact ca el! Că tot de la PSD e și el, și de la el am învățat cu toții cum se face. 

Sau poate că primeam și noi șpagă prin cimitire, pe rețeta altul pesedist de mare ștaif, și anume Darius Vâlcov.

Poate doar făceam și noi o “aroganță” când ne cumpăram hanorace de la Loro Piana și pantofi cu talpă portocalie de la Santoni, ca să avem echipament adecvat pentru salvarea pisicilor din copaci. Și, sigur, și noi ne-am luat bacalaureatul la 40 de ani, ca să ne fie rușine să arătăm diploma. Ca să nu mai zicem cât am plagiat la licență, masterat sau doctorat. Sute de pagini!

Vedeți? Totuși, sunt atâtea lucruri care ne unesc. Care ne apropie. Care ne fac să ne dorim să fim pe aceeași baricadă. Avem atâtea valori în comun cu acest PSD. Care conduce țara de atâtea decenii. Nu știm exact cine a votat PSD atâta vreme, că azi nimeni nu mai recunoaște. Dar cert e că niște voturi i-a garantat mereu primul loc în scaunul țării și primul drept de a pune mâna acolo unde era și binele nostru. Dar noi am fost uitați.

De asta, poate unii dintre noi nu își amintesc de unde până unde ar trebui să se solidarizeze cu PSD-ul. Poate unii dintre noi au două locuri de muncă și nu au zi de weekend și nici concediu legal. Că n-au timp de concedii și de zile libere. Poate unii dintre noi muncesc zi lumină până se îmbolnăvesc. Poate unii dintre noi n-am văzut Dubaiul și nici Monaco decât în poze. Poate unii dintre noi n-am mâncat caviar niciodată și nici șampanie de mii de euro n-am văzut. Poate unii dintre noi purtăm pantofii de acum trei ani și nu ne deranjează. Poate unii dintre noi chiar am mers la școală și am învățat carte. Poate n-am furat paginile nimănui ca să avem și noi o diplomă pe care se ne bazăm în viață. Și poate am ajuns cu greu să câștigăm un salariu care e mai mare decât al multor români. Cu ce tupeu vine acum Grindeanu să ne explice nouă că trebuie să fim solidari? Solidari cu cine? Cu Buzatu? Cu Vâlcov? Cu Ciolacu? Cu el, care se plimba cu jet-ul Nordis? Mai exact, cu cine să fim noi solidari?

Dar, dacă am furat împreună, atunci e de înțeles ce ni se cere. Și vom fi solidari fără nicio reținere. 

Totul e să ne explice domnul Grindeanu și prietenii lui de la PSD când am furat împreună cu ei și cum am împărțit prada la final. Ca să știm și noi exact cât de solidari ar trebui să fim acum. Ca să nu supărăm PSD-ul, să se sperie și să fugă de guvernare, Doamne ferește! Că PSD-ul e sensibil și i se face rău. Noi nu vrem să se ajungă la asta. Doar că, înainte de solidaritate, vrem și noi să știm când am furat împreună.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • M-a lovit o epifanie! PSD-ul e în curs de mucificare, chiar dacă încă mai are un mic avantaj procentual față de celelalte partide. Cu toate astea, se târăște cu aroganță pe ultima turnantă.
    Dar cu ce ne încălzește că PSD-ul se va dizolva iar în locul lui se va lății, ca mătasea broaștei peste luciul cristalin al unui lac, AUR?
    Și epifania ar fi cam asta: se mută unu’ câte unu’ din PSD în AUR, până la ultimul pesedist și gata, putem trage heblu'. Să vedeți atunci solidaritate!!! Ce taxe? Ce impozite? Naționalizare și înțelepciune rusească. Și mai ales: “Ce mă fac cu voi???”.
    Așa că în loc să mitraliați constant PSD-ul, să vedem răul mai mare. Și să vedem inclusiv răul din celelalte partide, pentru că îl știe fiecare pe al lui. Fiecare partid ar trebui să purceadă la o cură detox. Altfel... văd cu ochii minții heblul tras, beznă și frig. Ia faceți și voi un exercițiu: stați o zi nemâncați, închideți ochii și puneți aerul condiționat pe 15 grade cu ventilația la maxim.
    • Like 1
  • Mda, așa este, dar solidaritatea să nu uităm că începe cu tovarășul Ion Iliescu, suntem în 13 iunie parcă, că am luat băte și topoare solidari, nu?...tot solidari am fost cu Năstase-nșpe case, cu oligarhii autohtoni(Ghiță să zicem, ce face și unde este?!?) mai mult sau mai puțin ridicoli.... Varanu și puii săi, iar acum avem de ex. criminalul în serie Rafila la butoane, nu la pârnaie unde ar trebui să fie....etc eTC ETC....mai suntem solidari cu judecătorii corupți, pensionarii speciali și sutele de mii de securiști care impreună toacă niște zeci de miliarde și nu înțelegem beneficiile pe care le revarsă asupra noastră....și ar mai fi....
    • Like 2


Îți recomandăm

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

Victor Rebengiuc, Când rinocerii

Ca de obicei, bula s-a grăbit să tragă concluzii și să-i îmbrățișeze pe cei pe care îi cred vizați de piesă. Că n-au avut oportunitățile și privilegiile noastre (nu știu care noi că eu, una, nu m-am născut în puf). Că nu-și dau seama cât de nocivă e extrema dreaptă. Că o duc rău și, iată, ăsta e rezultatul unei revolte legitime. Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Bun, cartea Rinocerii e una despre o epidemie de “rinocerită”. Oameni de toate felurile, cu probleme normale și vieți ca ale noastre, află că în localitatea în care ei trăiesc au apărut niște rinoceri, deși situația era improbabilă. Pentru că rinocerii trăiesc pe lângă mlaștini, nu în zone secetoase, ca aceea din orașul lor. Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult