De ce am votat cu Trump. „Nu e doar o creștere de 20% a prețurilor la ouă, ci parcă găinile au intrat în grevă, pentru că Biden este om de sindicat” - Chris Abramowicz, antreprenor

Foto: SOPA Images / Sipa Press / Profimedia

Chris Abramowicz, un cetățean american în vârstă de 39 de ani, a votat pentru Biden în 2020, dar spune că a ajuns să regrete decizia. Locuiește în Rockford, Illinois, iar zilele trecute a ales să voteze cu Donald Trump. Bărbatul povestit pentru The Wall Street Journal că are nouă copii și un altul pe drum, iar în ultimii ani a simțit din plin creșterea prețurilor alimentelor, amintindu-și mai ales scumpirea ouălor. „Nu e doar o creștere de 20% a prețurilor la ouă, ci parcă găinile au intrat în grevă, pentru că Biden este om de sindicat,” a spus Abramowicz, care deține o mică afacere în IT. E convins că vicepreședintele Kamala Harris nu înțelege această povară și este nemulțumit de faptul că politicienii liberali tot anunță că economia înflorește, în timp ce el, familia lui și mulți dintre cunoscuții lui fac tot mai greu față cheltuielilor de zi cu zi.

„Era o manipulare evidentă,” spune el, „când vezi clar realitatea din jur și ți se spune că totul e grozav.”

„Suntem atât de obosiți. Toți cei pe care îi cunoaștem sunt atât de obosiți, ca și cum piciorul cuiva a fost pe pieptul poporului american în ultimii patru ani”, a declarat pentru aceeași publicație Amanda DiAntonio, hair stylist în vârstă de 36 de ani, care locuiește în Henderson, Nevada. Și ea a votat pentru Trump.

Votanții lui Trump au avut în minte problemele economice, atunci când au „pus ștampila”. Aproximativ jumătate dintre votanții lui Trump au spus că prețurile ridicate au fost factorul principal în decizia lor, potrivit AP VoteCast.

„Totul se leagă de cum te simți în viața de zi cu zi”, a spus DiAntonio pentru The Wall Street Journal. Femeia a dat vina pe Biden și Harris pentru faptul că nu își mai poate permite lucruri pe care americanii obișnuiau să le considere normale, precum cumpărarea unei case sau mersul în vacanță. A votat în 2016 cu Trump, apoi în 2020 și din nou în acest an.

Trump a pus problema costului vieții în prim-plan, afirmând în discursul de acceptare a nominalizării că „inflația va dispărea complet” sub administrația sa, indică The Wall Street Journal. La rândul ei, Harris a recunoscut că familiile se confruntă cu dificultăți și a propus politici precum extinderea creditului fiscal pentru copii. Mesajul lui Trump a rezonat puternic în rândul votanților din zonele unde declinul industriei manufacturiere a eliminat locurile de muncă bine plătite și în rândul celor din clasa muncitoare.

Inflația a crescut în timpul președinției lui Biden, și chiar dacă recent inflația a mai scăzut, prețurile rămân mult mai mari decât erau la finalul mandatului lui Trump. În septembrie, prețurile de consum erau cu aproape 20% mai mari decât în ianuarie 2021, adaugă publicația.

Schimbări ce pot apărea în economia mondială în noul mandat al lui Trump

În primul său mandat, Trump a impus tarife comerciale mari pentru bunuri importate, crescând costurile pentru consumatorii americani, dar protejând producția națională, amintește The Conversation. De exemplu, tarifele în cazul mașinilor de spălat au dus la o creștere de 12% a prețurilor pentru cumpărători, notează publicația.

Succesorul său, președintele Joe Biden, a crescut apoi unele tarife impuse de Trump: până la 100% pe vehicule electrice, 50% pe panouri solare și 25% pe bateriile din China. A favorizat astfel producția americană, în detrimentul obiectivelor de mediu.

Biden a declanșat, de asemenea, o competiție globală a subvențiilor, oferind 369 de miliarde de dolari pentru industria vehiculelor electrice și energiilor regenerabile prin Legea Reducerii Inflației, iar alte 52 de miliarde prin Actul Chips pentru producția de semiconductori. Această orientare spre susținerea economiei interne are efecte majore asupra partenerilor comerciali ai SUA, determinând Europa și alte regiuni să ofere subvenții similare pentru a-și proteja industriile și a evita pierderea competitivității. 

Consecințele acestor politici sunt resimțite la nivel global. Toate aceste subvenții afectează economia mondială și ar fi putut finanța nevoi urgente, cum ar fi electrificarea întregului continent african cu panouri solare și baterii, indică The Conversation. Dar fondurile globale sunt acum concentrate pe competiția industrială din SUA, Europa și China. Între timp, China a înlocuit SUA și Europa ca principal investitor în Africa, urmărindu-și propriile interese pentru resurse naturale.

Aceste politici izolaționiste ar putea fi reevaluate într-un posibil nou mandat Trump, deschizând oportunitatea pentru un nou model economic global, notează The Conversation.

Uniunea Europeană ar trebui să își valorifice abilitățile în semnarea acordurilor comerciale, folosindu-le ca instrumente pentru a reduce emisiile de carbon la nivel global. Publicația menționată punctează că, într-un context în care lumea se confruntă cu mari probleme în multe zone – foamete, conflicte armate în Gaza, Sudan, Myanmar, Siria și Liban – este puțin probabil ca o administrație Trump să readucă intervenționismul american sau să inițieze acțiuni majore pentru pace, schimbări climatice sau liberalizarea comerțului.

Statele lumii trebuie să învețe să colaboreze mai bine, fără a deveni excesiv de dependente de un singur pol de putere, deoarece SUA e posibil să nu mai joace rolul de „salvator global”, punctează The Conversation, adăugând că revenirea lui Trump la Casa Albă ar putea marca o continuare a acțiunilor din ultimii zece ani, iar restul țărilor e nevoie să se adapteze și să gestioneze provocările, chiar și în absența unui lider mondial activ în problemele globale.

Impact asupra economiei României

România ar putea beneficia de pe urma unei apropieri de administrația Trump, notează Economedia, mai ales că România are baza militară NATO de la Mihail Kogălniceanu. Pe de altă parte, politica anti-imigrație promovată de Trump ar putea duce la blocarea admiterii unor noi țări, între care și România, în Programul Visa Waiver. În plus, România ar putea fi afectată indirect de tarifele comerciale impuse de SUA asupra Germaniei, de exemplu, întrucât economia României este puternic legată de lanțurile de producție auto germane.

Totodată, România ar putea fi afectată negativ de un eventual export de inflație din SUA în zona euro, de creșterea dobânzilor la nivel global și de orice volatilitate în piețe cauzată de retensionarea relațiilor comerciale între SUA și China sau SUA și UE, mai scrie Economedia.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp