Foto: Impact Hub
„În ultimii 30 de ani a existat o expansiune antreprenorială impresionantă în România. Antreprenoriatul a reușit să se extindă în afara centrelor urbane, iar profitul a început să se disipeze în teritoriu. Totodată, au început să se dezvolte firme în localitățile adiacente marilor centre urbane”, spune consultantul și expertul în cercetare Alexandru Ghiță, care face parte din Datable, o nouă divizie a Impact Hub. La începutul săptămânii, el a prezentat rezultatele studiului „Profil de Antreprenor”, realizat de Impact Hub Bucharest, Startarium și Datable, cu sprijinul ING Romania. Folosind date deschise de la Ministerul Finanțelor și ONRC, dar și discutând cu 330 de oameni de afaceri, realizatorii cercetării au făcut radiografia a trei decenii de antreprenoriat românesc.
Între anii 2008 și 2023, numărul firmelor nou înființate a crescut cu 58%, crescând totodată și numărul firmelor înființate în mediul rural, de la 15% în anii ‘90, la 34% în prezent. Mai mult. veniturile totale ale afacerilor din România au crescut de la 400 miliarde de lei în 2008 la peste 2600 miliarde de lei în 2023, înregistrând o creștere medie anuală de 148 de miliarde de lei.
„În ultimii 30 de ani a existat o expansiune antreprenorială impresionantă în România. Antreprenoriatul a reușit să se extindă în afara centrelor urbane, iar profitul a început să se disipeze în teritoriu. Totodată, au început să se dezvolte firme în localitățile adiacente marilor centre urbane”, spune consultantul și expertul în cercetare Alexandru Ghiță, care face parte din Datable, o nouă divizie a Impact Hub. La începutul săptămânii, el a prezentat rezultatele studiului „Profil de Antreprenor”, realizat de Impact Hub Bucharest, Startarium și Datable, cu sprijinul ING Romania. Folosind date deschise de la Ministerul Finanțelor și ONRC, dar și discutând cu 330 de oameni de afaceri, realizatorii cercetării au făcut radiografia a trei decenii de antreprenoriat românesc.
Între anii 2008 și 2023, numărul firmelor nou înființate a crescut cu 58%, crescând totodată și numărul firmelor înființate în mediul rural, de la 15% în anii ‘90, la 34% în prezent. Mai mult. veniturile totale ale afacerilor din România au crescut de la 400 miliarde de lei în 2008 la peste 2600 miliarde de lei în 2023, înregistrând o creștere medie anuală de 148 de miliarde de lei.
Totuși, deși veniturile firmelor din mediul rural s-au mărit constant, profiturile lor au rămas mai reduse decât ale celor din mediul urban. Între 2021 și 2023, profitul net al firmelor din orașe a crescut cu 57%, iar al celor din comune și sat cu 39%, arată studiul.
Între 50 și 58% din profitul net național, concentrat în câteva județe
Bucureștiul continuă să concentreze o pondere majoră a profitului net național, însă scăderea acestei ponderi de la 45% în 2014 la 37% în 2023 indică o distribuție mai echilibrată a prosperității economice în alte regiuni. Această schimbare reflectă o extindere treptată a activităților economice și o creștere a contribuțiilor economice din județe și orașe care devin din ce în ce mai relevante pe plan local, se arată în raport.
De-a lungul ultimilor 15 ani, alături de București, un număr limitat de județe – Timiș, Bacău, Constanța, Brașov, Prahova, Argeș sau Cluj – au contribuit în mod constant cu 50-58% din profitul net național. În cadrul acestora, orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara, Bacău sau Brașov au avut o contribuție semnificativă la profitul net. Analiza subliniază importanța descentralizării economice și susținerea regiunilor în dezvoltare, pentru a reduce dependența de centrele mari și a sprijini o creștere economică echilibrată și sustenabilă.
Capacitate bună de adaptare a firmelor în perioadele de criză
Una dintre concluziile raportului, prezentat în cadrul conferinței „Profil de antreprenor”, organizate de ING la București, se referă la reziliența companiilor din România. „Am descoperit că există o capacitate bună de adaptare a firmelor, mai ales în perioadele de criză și după”, a spus Alexandru Ghiță. Potrivit acestuia, peste 30% dintre companii au reușit, în pofida obstacolelor, să mențină venituri stabile, sugerând capacitatea antreprenorilor de a se adapta și a răspunde schimbărilor. Acest fapt subliniază reziliența afacerilor românești, un indicator esențial pentru creșterea stabilă pe termen lung.
Pe de altă parte, aproape 50% dintre afaceri încă utilizează digitalizarea la un nivel moderat sau scăzut, ceea ce arată că foarte multe companii nu și-au valorificat pe deplin potențialul tehnologic și n-au explorat această oportunitate pentru a-și îmbunătăți eficiența.
Business-urile românești depășesc rar granițele țării
În ciuda evoluției pozitive a ecosistemului antreprenorial din România, un alt raport prezentat în cadrul conferinței ING arată că acționarii din afacerile românești au o reticență serioasă în a-și extinde businessul în afara țării. Conform studiului „După 30 de ani: schimbări structurale în economia României – o perspectivă microeconomică”, prezentat de Florian Neagu, directorul direcție de stabilitate din cadrul BNR, România se află la acest capitol nu doar în urma unor țări precum Polonia, ci și în urma Bulgariei.
În cadrul unui panel, Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România, Florin Ilie, Deputy CEO ING Bank România, Florian Neagu și Alexandru Ghiță au dezbătut, între alte teme, inclusiv acest aspect. În opinia lui Florin Ilie, „Polonia e o Românie cu mai multă încredere în ea”.
De ce au nevoie companiile românești pentru a avea succes în afara țării? „E vorba despre încrederea în sine, pentru că să ieși din țară este un disconfort întotdeauna. Este un mediu nou și ai nevoie să crezi că te vei descurca în noul mediu de afaceri. Dar faptul că poți face acest lucru a fost dovedit, cred, de cele trei-patru milioane de români care au plecat din țară și se descurcă acolo unde sunt. Pe de altă parte, e vorba și despre a putea să apelezi la rețelele de sprijin pe care le ai deja când pleci în afara țării. E bine să ai și un sprijin, iar aici ar putea să fie sprijinul de la statul român, dar ar putea să fie și sprijinul unei bănci care are deja prezență în alte țări. Ai putea, astfel, să discuți cu banca dezvoltarea afacerii tale în țara în care e deja prezentă, deja ai avea astfel un partener cunoscut, un aliat pe piața locală. Și nu numai, poți să ai asociații de business, poți să faci foarte multe lucruri”, este de părere Florin Ilie.
El a vorbit nu doar despre importanța încrederii în sine, ci și a încrederii dintre oameni. „Încrederea în sine cred că vine și din încrederea în viață, când știi că și ceilalți te vor sprijini la nevoie, când știi că ai pe cine să te bazezi concret. Altfel, evident, dacă principiul de viață este fiecare pentru el și cumva fiecare e singur, atunci, sigur, probabil că e justificat tot defetismul, pesimismul, e justificată, cumva, frica în general și acțiunea pe baza faptului că nu se știe ce se întâmplă mâine și, obicei poate se întâmplă ceva rău”, crede Florin Ilie, Deputy CEO ING Bank România.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.