Foto: Inquam Photos/ Sabin Cîrstoveanu
Dacă în anul în 1994 existau în România aproape 300.000 de firme active, numărul acestora a crescut, în 30 de ani, la peste 800.000. Însă, în ciuda acestei evoluții, România se situează la acest capitol mult sub media europeană, cu 52 de firme la mia de locuitori, față de 84 de firme la mia de locuitori, spune Florian Neagu, directorul direcției de stabilitate financiară din cadrul BNR. Datele provin din raportul „După 30 de ani: schimbări structurale în economia României – o perspectivă microeconomică”, prezentat în cadrul unei conferințe organizate, luni, la București, de ING România.
Potrivit documentului, o parte semnificativă a firmelor active în România au capital negativ.
„Asta înseamnă că sunt firme care nu reușesc să aibă capitalul propriu de minimum 200 de lei. Pragul este neschimbat din anii ‘90 și ai spune,la prima vedere, că n-ar fi foarte dificil să îndeplinești această cerință legală, de a avea o capitalizare de 200 de lei. Când ne-am uitat ce se întâmplă concret în economia reală, am constatat că o pondere semnificativă din firme nu reușesc să îndeplinească această cerință legală. De exemplu, din cele peste 800.000 de companii active, aproape 260.000 sunt cu capital negativ, o treime din toate firmele pe care le avem în economie sunt subcapitalizate”, a declarat Florian Neagu.
În opinia lui, acest lucru este în legătură cu o altă problemă a economiei: numărul relativ mic de firme care reușesc să crească și să depășească categoria în care au fost încadrate inițial, de la microintreprindere la IMM, de exemplu. „Mesajul, din păcate, este că unde te naști acolo, cam acolo rămâi, iar ultimul deceniu a ieși din zona de dimensiune se întâmplă chiar mai rar decât înainte și e în strânsă legătură cu partea de subcapitalizare”, afirmă oficialul BNR.
În mod paradoxal, multe dintre companiile cu capital negativ înregistrează profit. „Legea spune clar, în momentul în care ai profit, să îți folosești aceste surse pentru a-ți capitaliza firma și a o aduce, conform legii, măcar la pragul minim social de 200 de lei. Ce constatăm însă este că multe din asemenea firme obțin profituri, însă acționarii sau asociații preferă să distribuie aceste profituri sub formă de dividende”, susține Florian Neagu.
Potrivit raportului, companiile subcapitalizate profitabile au un necesar de recapitalizare estimat la 28 miliarde lei, iar aproximativ 64% din sumă provine din partea unor companii ce sunt subcapitalizate de 10 ani sau mai mult. Un aspect important care caracterizează firmele subcapitalizate, se arată în raport, este gradul ridicat de persistență: de exemplu, circa 44 la sută dintre companiile subcapitalizate la finalul anului 2023 erau în această stare de mai mult de 5 ani.
„Poți pune întrebarea: dacă propriii asociați nu au încredere în acea firmă, cum să te aștepți ca o bancă sau un IFN sau alt creditor să aibă încredere să te ajute să-ți faci afacerile? Este o strânsă legătură între gradul acesta de subcapitalizare și cel mai redus grad de intermediere financiară din Europa”, a declarat Florian Neagu, care a adăugat că principala sursă de finanțare a firmelor o reprezintă datoriile comerciale. La acest capitol, România este pe primul loc din UE.
Raportul „După 30 de ani: schimbări structurale în economia României – o perspectivă microeconomică” a analizat cazul a celor mai de succes firme din România pentru a vedea care sunt factorii care au contribuit la atingerea acestui statut.
Directorul direcției de stabilitate financiară a BNR a folosit drept criterii în definirea succesului creșterea constantă a cifrei de afaceri timp de cel puțin 3 din 5 ani, existența indicatorilor de lichiditate și o rată de profitabilitate peste media sectorului din care face parte compania, menținută pentru minimum 3 din 5 ani.
A rezultat o listă de 2.600 de companii, cele mai multe IMM-uri, spune Florian Neagu. „Trei lecții merită popularizate. Peste 90 la sută dintre ele sunt conduse de persoane cu studii superioare. Managerii acestor companii au studii superioare și cred că această educație suplimentară face diferența. A doua este că aceste firme și-au păstrat bilanțurile în ordine, indiferent de etapa ciclului economic. Respectiv, când era creștere semnificativă, n-au avut o stare euforică și n-au consumat tot ce au acumulat în anii anteriori. Când a fost o fază mai puțin favorabilă, n-au bruscat firma și n-au generat probleme și către alți parteneri. Și-au ținut bilanțurile în ordine - partea de solvabilitate, partea de lichiditate, partea de profituri. Și, din nou, e un mesaj. pentru că avem multe exemple din domenii la care la care avem mari speranțe, însă cu acest comportament: când am avut ani foarte buni resursele suplimentare câștigate în acei ani, posibil să fi fost irosite nu tocmai cu destinații de investiții. Și a treia lecție, că aici voiam să ajung când m-am uitat la aceste povești de succes, nimeni nu a fost singur în această călătorie. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să finanțeze: o bancă, un IFN, piața de capital, un creditor, pentru că rolul acestuia nu este doar să dea bani. Este și să te tragă de mânecă atunci când lucrurile merg foarte bine și tu poți iniția niște decizii mai puțin prudente. De asemenea, acest partener te poate ajuta când lucrurile merg mai puțin bine. Te poate ajuta cu sfaturi, prin urmare, e necesară o colaborare între mediul de business și mediul financiar”, a susținut Florian Neagu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
BNR a ratat complet misiunea în ce privește stimularea micilor afaceri, cu instrumentele
specifice desigur, alea mici și multe care chiar fac ceva și dau culoare unei economii de piață reale, nu alea multe și mici care eludează taxele uriașe pe muncă :)