Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ce a descoperit Florian Neagu, BNR, după ce a analizat situația a 2.600 de firme de succes din România: „Trei lecții merită popularizate”/ „Când a fost o fază mai puțin favorabilă, acționarii n-au bruscat compania”

Florian Neagu

Foto: Inquam Photos/ Sabin Cîrstoveanu

Dacă în anul în 1994 existau în România aproape 300.000 de firme active, numărul acestora a crescut, în 30 de ani, la peste 800.000. Însă, în ciuda acestei evoluții, România se situează la acest capitol mult sub media europeană, cu 52 de firme la mia de locuitori, față de 84 de firme la mia de locuitori, spune Florian Neagu, directorul direcției de stabilitate financiară din cadrul BNR. Datele provin din raportul „După 30 de ani: schimbări structurale în economia României – o perspectivă microeconomică”, prezentat în cadrul unei conferințe organizate, luni, la București, de ING România.

Potrivit documentului, o parte semnificativă a firmelor active în România au capital negativ.  

„Asta înseamnă că sunt firme care nu reușesc să aibă capitalul propriu de minimum 200 de lei. Pragul este neschimbat din anii ‘90 și ai spune,la prima vedere, că n-ar fi foarte dificil să îndeplinești această cerință legală, de a avea o capitalizare de 200 de lei. Când ne-am uitat ce se întâmplă concret în economia reală, am constatat că o pondere semnificativă din firme nu reușesc să îndeplinească această cerință legală. De exemplu, din cele peste 800.000 de companii active, aproape 260.000 sunt cu capital negativ, o treime din toate firmele pe care le avem în economie sunt subcapitalizate”, a declarat Florian Neagu.

În opinia lui, acest lucru este în legătură cu o altă problemă a economiei: numărul relativ mic de firme care reușesc să crească și să depășească categoria în care au fost încadrate inițial, de la microintreprindere la IMM, de exemplu. „Mesajul, din păcate, este că unde te naști acolo, cam acolo rămâi, iar ultimul deceniu a ieși din zona de dimensiune se întâmplă chiar mai rar decât înainte și e în strânsă legătură cu partea de subcapitalizare”, afirmă oficialul BNR. 

În mod paradoxal, multe dintre companiile cu capital negativ înregistrează profit. „Legea spune clar, în momentul în care ai profit, să îți folosești aceste surse pentru a-ți capitaliza firma și a o aduce, conform legii, măcar la pragul minim social de 200 de lei. Ce constatăm însă este că multe din asemenea firme obțin profituri, însă acționarii sau asociații preferă să distribuie aceste profituri sub formă de dividende”, susține Florian Neagu.

Potrivit raportului, companiile subcapitalizate profitabile au un necesar de recapitalizare estimat la 28 miliarde lei, iar aproximativ 64% din sumă provine din partea unor companii ce sunt subcapitalizate de 10 ani sau mai mult. Un aspect important care caracterizează firmele subcapitalizate, se arată în raport, este gradul ridicat de persistență: de exemplu, circa 44 la sută dintre companiile subcapitalizate la finalul anului 2023 erau în această stare de mai mult de 5 ani.

„Poți pune întrebarea: dacă propriii asociați nu au încredere în acea firmă, cum să te aștepți ca o bancă sau un IFN sau alt creditor să aibă încredere să te ajute să-ți faci afacerile? Este o strânsă legătură între gradul acesta de subcapitalizare și cel mai redus grad de intermediere financiară din Europa”, a declarat Florian Neagu, care a adăugat că principala sursă de finanțare a firmelor o reprezintă datoriile comerciale. La acest capitol, România este pe primul loc din UE.

Raportul „După 30 de ani: schimbări structurale în economia României – o perspectivă microeconomică” a analizat cazul a celor mai de succes firme din România pentru a vedea care sunt factorii care au contribuit la atingerea acestui statut. 

Directorul direcției de stabilitate financiară a BNR a folosit drept criterii în definirea succesului creșterea constantă a cifrei de afaceri timp de cel puțin 3 din 5 ani, existența indicatorilor de lichiditate și o rată de profitabilitate peste media sectorului din care face parte compania, menținută pentru minimum 3 din 5 ani. 

A rezultat o listă de 2.600 de companii, cele mai multe IMM-uri, spune Florian Neagu. „Trei lecții merită popularizate. Peste 90 la sută dintre ele sunt conduse de persoane cu studii superioare. Managerii acestor companii au studii superioare și cred că această educație suplimentară face diferența. A doua este că aceste firme și-au păstrat bilanțurile în ordine, indiferent de etapa ciclului economic. Respectiv, când era creștere semnificativă, n-au avut o stare euforică și n-au consumat tot ce au acumulat în anii anteriori. Când a fost o fază mai puțin favorabilă, n-au bruscat firma și n-au generat probleme și către alți parteneri. Și-au ținut bilanțurile în ordine - partea de solvabilitate, partea de lichiditate, partea de profituri. Și, din nou, e un mesaj. pentru că avem multe exemple din domenii la care la care avem mari speranțe, însă cu acest comportament: când am avut ani foarte buni resursele suplimentare câștigate în acei ani, posibil să fi fost irosite nu tocmai cu destinații de investiții. Și a treia lecție, că aici voiam să ajung când m-am uitat la aceste povești de succes, nimeni nu a fost singur în această călătorie. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să finanțeze: o bancă, un IFN, piața de capital, un creditor, pentru că rolul acestuia nu este doar să dea bani. Este și să te tragă de mânecă atunci când lucrurile merg foarte bine și tu poți iniția niște decizii mai puțin prudente. De asemenea, acest partener te poate ajuta când lucrurile merg mai puțin bine. Te poate ajuta cu sfaturi, prin urmare, e necesară o colaborare între mediul de business și mediul financiar”, a susținut Florian Neagu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Emanuel check icon
    Subcapitalizarea vine din teama de a nu apărea alte și alte taxe și cheltuieli, impuse de un stat excesiv de cheltuitor cu banii altora. Îți plătești impozitele apoi cheltui tot ce poți ca nu cumva să apară ceva prin CF care să îți ia, iar, din ce rămâne :) Desigur, am simplificat.
    BNR a ratat complet misiunea în ce privește stimularea micilor afaceri, cu instrumentele
    specifice desigur, alea mici și multe care chiar fac ceva și dau culoare unei economii de piață reale, nu alea multe și mici care eludează taxele uriașe pe muncă :)
    • Like 0


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon e-factura

Dacă ne uităm la primele 7 luni din 2025, cheltuielile au fost mai mari cu peste 20% decât veniturile, în condițiile în care acestea au crescut cu aproape 12% față de anul precedent. Cheltuielile de personal și asistență socială reprezintă aproape 67% din venituri. Dacă adăugăm și costul dobânzilor, care a crescut îngrijorător față de 2024, ajungem la peste 75% din total venituri. foto: Profimedia

Citește mai mult