Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

De ce iubesc schiul de primăvară

Apres schi

Una din lecțiile fundamentale despre subtilitatea vieții naturii o am de la tata. El mi-a atras atenția că pițigoii cântă diferit în funcție de sezon. Simplificând, pentru a fi memorabil, tata mi-a spus că iarna, când e ger, pițigoii cântă „opinci, opinci”, denunțând nedreptatea de a trebui să evolueze desculț. Primăvara, când greutățile sunt uitate, cântă „țurțudău, țurțudău” (țurțudăul este un vârf de deal, regionalism din zona Buzăului). Exact la fel e și cu schiul.

Schiul de primăvară e mai puțin legat de performanțe sportive și are legătură mai mult cu sinteza de vitamina D și cu apres ski-ul. La altitudini mari, încă poți face coborâri în forță, dar schiul de primăvară nu e despre asta. Schiul în martie și aprilie e despre un pârâiaș care gâlgâie de sub zăpada de sub telescaun. E despre pițigoii care cântă țurțudău și despre mirosul de rășină de brad care cu cât e mai cald, cu atât e mai puternic. E despre bondarii care se avântă suicid peste întinderea albă, căutând cu disperare un petec zvântat pe care să aterizeze. În afară de aceste detalii care pentru unii nu sunt importante, există și avantaje mult mai palpabile.

Primăvara, densitatea schiorilor pe pârtii e foarte mică, și – lucru foarte important! – toți schiază bine. Nu se apucă nimeni să învețe să schieze în aprilie. Sunt doar veterani, care înțeleg și aplică toate măsurile de comportament defensiv și etichetă în schi. Sunt puține elicoptere sanitare primăvara pe pârtii. Ziua e mai lungă și mai caldă și – esențial! – toate cabanele au o zonă de șezlonguri.

Am fost o săptămână la schi în Franța, la Val d’Arly, ca parte a echipei României de schiori jurnaliști (mai corect: jurnaliști care schiază). Au participat jurnaliști din 30 de țări la cele două probe (slalom uriaș și schi fond). O observație amară: România nu are exemple și o tradiție a schiului de performanță care să se transmită capilar și să se traducă într-un mental pregătit pentru podium. La noi, maxima satisfacție la schi e să prinzi loc de parcare aproape de gondolă. E o revelație pe care ești silit să o ai când te compari în cursă cu italieni, francezi ori elvețieni, care vin de fiecare dată să câștige. E a treia astfel de competiție la care particip și la care obțin un anonim loc la mijlocul clasamentului, fără nicio speranță de acces în primul eșalon valoric. Minima mea satisfacție: sunt unul din puținii români care au puncte FIS (participare la o cursă de schi omologată FIS).

Domeniul schiabil Espace Diamant e foarte aproape de mai celebrele Chamonix ori Megeve și își merită numele. E greu să bați priveliștea Mont Blanc-ului din orice colț al domeniului de 200km de piste aflate pe 3-4 versanți diferiți. E imposibil să nu simți că aici se suprapun pentru doar câțiva kilometri pătrați zonele unde se pot fabrica și brânza Beaufort și cea Reblochon AOC (appellation d'origine controlee). Tartiflette, fondue, raclette? Franța rurală are un șarm pe care nu-l găsești în Austria, unde totul e nichelat. În plus, există Mont Blanc, un vârf la care te poți uita cum se înroșește în fiecare oră de aur a înserării.

Clubul jurnaliștilor schiori din România se numește AJSR și e afiliat la organizația mondială SCIJ care organizează anual (de obicei primăvara) o întâlnire într-o stațiune de schi dintr-una din țările membre. Anul viitor, vom merge în Rusia sau Japonia, unde sperăm să facem, ca de fiecare dată, o figură frumoasă pe pârtii și în afara lor. Hai România!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    Ati incurcat-o domnule jurnalist !!?? Raul a invatat regulile democratiei si poate lua la intrebari pe oricine !!! Ce , daca nu sunteti persoana publica credeti ca ati scapat de rigorile vietii dambovitene !!??
    • Like 1
    • @ Ionel
      are si domnul Raul dreptatea dumnealui :)
      • Like 0
  • Raul check icon
    Ati fost pe bani publici, pe banii unei firme, sau pe banii dvs? E important de specificat astfel de lucruri.
    • Like 0
    • @ Raul
      Costurile deplasarii se suporta individual, de fiecare participant. Multumesc pentru intrebare, domnule Raul, am omis sa mentionez in text.
      • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult