Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

De gât cu democrația

Cristian Tudor Popescu - fotografie

Printre zicerile având ca predicat violența fizică, cu care CV Tudor își împăna discursurile delirante, se număra și „Mor cu ei de gât!”. N-a aplicat-o efectiv niciodată, dar ea s-a înfipt în subconștientul colectiv. G. Simion a mers un pas mai departe: chiar l-a luat de gât pe ministrul Energiei. În mințile fanilor lui CVT, întăriți acum cu sânge proaspăt din eșantionul 18-29 ani, s-a produs declicul, sau, mai degrabă, click-ul: după atâta teorie a violenței față de politicieni, avem, în fine, și un practicant! Bravo, Georgică, ești tare pe felie! Dacă starostele AUR i-ar fi tras ministrului un pumn sau un cap în gură, lăsându-l lat, mesajele de aprobare pe facebook AUR ar fi fost și mai multe mii.

Există în societatea românească o nevoie crescândă de agresiune fizică, ce îi vizează pe „Ăștia”. Cei care critică gestul lui Simion, spunând că n-a făcut să scadă facturile la gaz și electricitate, n-au înțeles despre ce e vorba. Mulți români nu mai sunt interesați în primul rând de rezolvarea vreunei probleme sociale apăsătoare, ci ar vrea pur și simplu să vadă miniștri, parlamentari, pe președintele în funcție cu cel puțin un ochi umflat sau nasul terci după ce românoșii AUR au „dat de pământ cu ei” – altă expresie dragă lui CV Tudor. Asta le-ar procura o satisfacție mai mare decât niște gaz sau curent gratis.

Cum s-a ajuns aici? Nu altfel decât prin colaborarea intensă, de decenii, dintre politicoi și popor pentru a-i sparge fața numitei Democrația. Politicoii au înțeles să-și bată joc de ea, folosind-o în scopuri personale dintre cele mai meschine și josnice, iar populația se repede, ca remediu la ticăloșiile și tâmpeniile acestora, s-o desființeze. Să se ducă dracului alegerile și Parlamentul, să ia puterea niște huligani hotărâți și să nu-i mai dea drumul! E ca și cum, după ce o femeie a fost violată, noi, neamul ei, să spălăm rușinea omorând-o... Sau, cum glumește Putin, cu degetul pe trăgaci, despre violul asupra unui cadavru: „Îți place, nu-ți place, rabdă, drăguțo!”.

Democrația nu e un mod de viață natural. E o creație intelectuală a unor oameni. De aceea e atât de greu de menținut. Periodic e pusă la îndoială, masa având tendința atavică de a reveni la ceea ce funcționează în natură: lupta pentru existență și dominație, haita și masculul Alfa, suprimarea celor slabi. În documentarul „România sălbatică” există o secvență greu de privit, în care doi pui de acvilă, pasăre prezentă pe stemele atâtor state, împart același cuib pe un vârf de stâncă. Puiul cel mai puternic îl lovește zile în șir cu ciocul pe cel firav până când îl ucide și îl împinge afară din cuib, mărindu-și astfel spațiul vital.

Ce fac G. Simion, AUR, C. Georgescu, Șoșoacă sunt teste, nu de covid, asupra electoratului. Dacă testele astea ies pozitive, atunci țineți-vă bine, pentru ce va urma, concetățeni care mai credeți în bun-simț și rațiune...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult